Ismail Joubert (), cunoscut sub pseudonimul Tatomkhulu Afrika („Bunicul Africa”, în limba xhosa), a fost un poet și scriitor sud-african. Primul său roman, Pământul frânt, a fost publicat la vârsta de șaptesprezece ani, sub numele său metodist. După acest debut editorial, a urmat o perioadă de peste cincizeci de ani fără alte publicații, până la apariția volumului de poezie Nouă vieți. De-a lungul carierei, a primit numeroase distincții literare, inclusiv Premiul Molteno de Aur pentru contribuția de o viață la literatura sud-africană. În 1996, operele sale au fost traduse în limba franceză. Autobiografia sa, Domnul Cameleon, a fost publicată postum, în 2005.

Biografie Tatamkulu Afrika s-a născut în Egipt sub numele de Mogamed Fu'ad Nasif, fiind fiul unui tată egiptean și al unei mame de origine turcă. În copilărie, s-a stabilit în Africa de Sud. După decesul ambilor părinți în urma unei epidemii de gripă, a fost crescut de prieteni ai familiei în regim de plasament, sub numele de John Carlton.

A participat la cel de-Al Doilea Război Mondial, servind în campania din Africa de Nord, și a fost luat prizonier la Asediul de la Tobruk. Experiențele sale ca prizonier de război au constituit ulterior o temă importantă în opera sa literară. După încheierea războiului, și-a părăsit familia adoptivă și s-a stabilit în Namibia (pe atunci Africa de Sud-Vest), unde a fost integrat într-o familie de afrikaneri și a adoptat al treilea său nume legal, Jozua Joubert.

În 1964, s-a convertit la islam și și-a schimbat legal numele în Ismail Joubert. În aceeași perioadă, a petrecut un interval de timp în detenție. Experiențele trăite în închisoare, inclusiv confruntarea cu violența sexuală și utilizarea abuzului sexual ca mijloc de intimidare a deținuților politici, au influențat în mod semnificativ opera sa literară ulterioară. Tensiunile dintre homofobie și homoerotism constituie teme recurente în scrierile sale.

A locuit în Districtul 6 din Cape Town, o comunitate urbană multietnică. În anii 1960, Districtul 6 a fost declarat zonă destinată exclusiv populației albe în cadrul politicilor de apartheid, iar comunitatea a fost ulterior desființată prin relocări forțate. Deși, având un tată egiptean și o mamă turcă, ar fi putut fi clasificat oficial drept „alb”, Afrika a refuzat această încadrare din motive de principiu. A fondat organizația Al-Jihaad, implicată în opoziția față de distrugerea Districtului 6 și față de apartheid. După afilierea acesteia la aripa armată a Congresului Național African, Umkhonto we Sizwe, i-a fost atribuit numele de luptă Tatamkhulu Afrika, pe care l-a păstrat până la sfârșitul vieții.

În 1987, a fost arestat sub acuzații de terorism și i s-a interzis, pentru o perioadă de cinci ani, să vorbească sau să publice texte în spațiul public. Cu toate acestea, a continuat să scrie sub numele de Tatamkhulu Afrika. A fost încarcerat în aceeași instituție penitenciară cu Nelson Mandela și a fost eliberat în 1992.

Tatamkhulu Afrika a murit la 23 decembrie 2002, la scurt timp după împlinirea vârstei de 82 de ani, în urma rănilor suferite după ce a fost lovit de un autovehicul cu două săptămâni înainte. Decesul său a survenit la puțin timp după publicarea ultimului său roman, Edenul amar. A lăsat în urmă mai multe lucrări nepublicate, inclusiv autobiografia sa, două romane, patru nuvele, două piese de teatru și volume de poezie.

Opera

Poezii

Lumină de noapte (Carrefour/Hippogriff, 1991) Călărețul întunecat (Snailpress/Mayibuye 1993) Maqabane (Mayibuye Books, 1994) Trup și flacără (Drumul mătăsii, 1995) Lămâiul (Snailpress, 1995) Puncte de cotitură (Mayibuye, 1996) Îngerul și alte poezii (Carapace, 1999) Bătrânul nebun sub steaua dimineții (Snailpress, 2000) Au Ceux (traduceri în franceză) (Editions Creathis l'ecole des filles, 2000) Nimic nu s-a schimbat (2002)

Romane

Pământ sfărâmat (1940) Inocenții (1994) Funie întinsă (1996) Edenul amar (Arcadia Books, 2002), un roman cu caracter autobiografic, plasat într-un lagăr de prizonieri de război din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Lucrarea explorează experiențele unor bărbați care se identifică drept heterosexuali, dar care se confruntă cu tensiuni emoționale și afective generate de apropierea fizică și condițiile extreme ale vieții într-un mediu exclusiv masculin. Romanul descrie totodată ritualurile cotidiene ale vieții în lagăr, precum și relațiile de solidaritate, loialitățile și legăturile interpersonale dezvoltate între deținuți. Domnul Cameleon: O autobiografie, Jacana Media, 2005.

Note

Categorie:Nașteri în 1920 Categorie:Nașteri pe 7 decembrie Categorie:Decese în 2002 Categorie:Decese pe 23 decembrie Categorie:Egipteni Categorie:Convertiți la islam Categorie:Scriitori africani Categorie:Deținuți politici Categorie:Activiști