miniatura|Legitimitatea dominației unui faraon (zeu-rege) a fost stabilită teologic printr-o doctrină care îl prezenta pe faraon ca zeu patron egiptean Horus, fiul lui Osiris. miniatura|O măsură a legitimității civile este cine are acces la vot. Delegitimizarea este retragerea legitimității, de obicei de la o instituție, cum ar fi un stat, o practică culturală etc., care a dobândit-o explicit sau implicit, prin statut sau practică acceptată. Este un proces sociopsihologic care subminează sau marginalizează o entitate prin prezentarea de fapte și/sau judecăți de valoare care sunt interpretate pentru a-i retrage legitimitatea și poate fi, în unele cazuri, un mecanism de autojustificare cu scopul final de a justifica vătămarea unui grup extern.The Oxford Handbook of Intergroup Conflict edited by Linda Tropp, p. 31The Oxford Handbook of Intergroup Conflict edited by Linda Tropp, p. 29
Delegitimizarea este procesul de construire a unei „categorizări a grupurilor în categorii sociale extreme care sunt în cele din urmă excluse din societate”. Delegitimizarea oferă „baza morală și discursivă pentru a dăuna grupului delegitimizat, chiar și în cele mai inumane moduri”. Conceptul se aplică unui spectru larg de contexte sociale, de la dispute despre entități politice până la boli cronice.Arthur Kleinman, "The Social Course of Chronic Illness" in Chronic Illness: From Experience to Policy edited by S. Kay Toombs, David Barnard, Ronald Alan Carson, p. 181
Potrivit lui Daniel Bar-Tal, în conflicte dificile și etnocentrism, delegitimizarea face parte dintr-o trinitate, împreună cu credințele în justețea propriilor obiective și autovictimizarea colectivă. Bar-Tal a identificat cinci strategii retorice prin care are loc delegitimizarea:Delegitimization entry in The Encyclopedia of Peace Psychology edited by Daniel J. Christie.
dezumanizarea (de exemplu, „sălbatici necivilizați”) caracterizarea trăsăturilor („idioți”, „paraziți”, „corupți”) excluderea („ucigași”, „teroriști”) utilizarea etichetelor politice („nazisti”, „imperialiști”) delegitimizarea prin compararea grupurilor (de exemplu, cu hunii)
Totuși, se presupune că este la lucru un proces care afectează convingerile reale, mai degrabă decât simpla retorică. Un studiu controlat timpuriu, publicat în 1960, a arătat că „un conflict serios și violent poate schimba opiniile pozitive anterioare despre celălalt grup”, așa cum s-a întâmplat în cazul disputelor de frontieră din 1959 dintre India și China, care au dus în cele din urmă la războiul sino-indian din 1962.
Note
Vezi și
Argumentul ad hominem Demonizare Legitimare Red herring Stereotip Tabula rasa Tranzitologie
Categorie:Psihologie socială Categorie:Concepte politice Categorie:Probleme sociale