miniatura|Hartă a Uniunii Europene (EU28).Cea mai recentă extindere a Uniunii Europene a făcut ca Croația să devină al 28-lea stat membru al Uniunii Europene la 1 iulie 2013. Țara a solicitat aderarea la UE în 2003, iar statutul de țară candidată a fost acordat Croației de către Consiliul European la mijlocul anului 2004.

Procesul de aderare a Croației a fost complicat de insistența Sloveniei, stat membru al UE (din 2004), ca problemele de frontieră ale celor două țări să fie rezolvate înainte de aderarea Croației la UE. Opinia publică croată a susținut în general procesul de aderare la UE, în ciuda unor creșteri ocazionale de euroscepticism.

Croația a încheiat negocierile de aderare la 30 iunie 2011, iar la 9 decembrie 2011 a semnat Tratatul de aderare. Un referendum privind aderarea la UE a avut loc în Croația la 22 ianuarie 2012, 66% dintre participanți votând în favoarea aderării la Uniune.

Cerințe de aderare

Reforma judiciară și drepturile omului Cerințele de aderare au inclus:

reforma judiciară pentru a consolida independența, responsabilitatea, imparțialitatea, profesionalismul și eficiența sistemului judiciar; reprimarea corupției și a crimei organizate (aceasta a dus la condamnarea fostului prim-ministru Ivo Sanader pentru luare de mită); consolidarea protecției minorităților; soluționarea problemelor nerezolvate privind returnarea refugiaților; îmbunătățirea protecției drepturilor omului.

Cooperarea cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie Croația a trebuit să extrădeze mai mulți dintre cetățenii săi Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), un organism al Organizației Națiunilor Unite, o problemă adesea controversată în politica internă. Relațiile Croației cu TPII au fost menționate în mod constant de oficialii UE ca fiind ceva ce necesita îmbunătățiri suplimentare. Ratificarea Acordului de stabilizare și asociere al UE cu Croația a fost blocată din această cauză.

La 16 martie 2005, cu o zi înainte de începerea discuțiilor de aderare, UE a amânat începerea negocierilor, deoarece procuratura TPII a evaluat eforturile croate de a-l captura pe generalul fugar Ante Gotovina (inculpat de TPII pentru crime de război și crime împotriva umanității, dar aflat în libertate din 2001) ca fiind nici oportune, nici suficiente. Pe 7 decembrie 2005, poliția spaniolă l-a arestat în cele din urmă pe Ante Gotovina, cu ajutorul guvernului croat, pe insula spaniolă Tenerife, situată în Insulele Canare. Acesta a fost adus la Haga pentru a fi judecat pentru crime de război.

Proprietatea funciară Achiziționarea liberă de proprietăți imobiliare de către străini este o problemă sensibilă în Croația. Această chestiune îi privește în special pe italieni, mai ales pe cei din Istria. Deși are unele legături cu Italia, evenimentele din jurul celui de-al Doilea Război Mondial, când Istria a trecut în mâinile Regatului Italiei și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, rămân relevante. Numeroși politicieni italieni și-au exprimat nemulțumirea cu privire la incapacitatea italienilor de a cumpăra terenuri în Croația, considerând-o un tratament discriminatoriu. La mijlocul anului 2006, Croația și Italia au ajuns la un acord care permitea cetățenilor italieni să achiziționeze terenuri în Croația și cetățenilor croați să achiziționeze terenuri în Italia. Alți membri ai UE au trebuit să rezolve probleme similare înainte de aderarea lor la UE. Exemple în acest sens includ Slovenia, Slovacia, Polonia și în special Malta.

Privatizarea șantierului naval Croația a fost obligată să înceteze subvenționarea industriei sale navale, ceea ce a dus la privatizări, închideri și reducerea capacității de producție. În urma evenimentelor din anii 1990 (dizolvarea Iugoslaviei și independența Croației) și a apariției unor construcții navale mai ieftine pe piețele asiatice, industria navală din Croația nu a fost profitabilă, înregistrând pierderi masive, ceea ce a dus la subvenții guvernamentale de-a lungul celor douăzeci de ani, însumând 3,75 miliarde de euro.

Domenii de participare după aderarea la UE Croația a devenit membră la 1 iulie 2013, dar unele domenii de cooperare din cadrul Uniunii Europene erau programate să se aplice Croației la o dată ulterioară. Acestea erau:

Pașapoartele Uniunii Europene (pașaportul croat încă nu respectă designul pașaportului comun al UE, cu coperți de culoare vișinie) Extinderea Spațiului Economic European (Croația este membru cu drepturi depline din 19 februarie 2025) Croația a adoptat euro ca monedă națională în 2023. Țara a aderat la Spațiul Schengen în 2023. La 1 ianuarie 2023, Croația a eliminat controalele la frontierele cu membrii vecini, Slovenia și Ungaria.

Impact Țări membrePopulațieSuprafață (km2)PIB (miliarde USD)PIB pe cap de locuitor (USD)LimbăCapitală4.290.61256.59480.98318.338croatăZagrebȚără în curs de aderare4.290.61256.59480.98318.3381UE27 (2013)503.492.0414.454.23715.821,0031.60724UE28 (2013)506.777.111 (+0,85%)4.510.831 (+1,31%)15.868,983 (+0,51%)31.313,54 (−0,74%)25

Note

Vezi și

Croația și moneda euro Extinderea Uniunii Europene din 1995 Extinderea Uniunii Europene din 2004 Extinderea Uniunii Europene din 2007

Categorie:Extinderi istorice ale Uniunii Europene Categorie:Istoria Uniunii Europene