Arturs Krišjānis Kariņš () un politician leton care a ocupat funcția de prim-ministru al Letoniei din 2019 până în 2023. Lingvist și om de afaceri de profesie, acesta a servit anterior ca ministru al economiei al Letoniei și ca membru al Parlamentului European. Născut în Wilmington, Delaware, Statele Unite, din părinți care părăsiseră Letonia în timpul ocupației sovietice, a fost activ în comunitatea letonă din America pe parcursul tinereții sale.
După ce a absolvit cu summa cum laude studiile de licență și a obținut doctoratul în lingvistică la Universitatea din Pennsylvania, Kariņš s-a mutat în Letonia în 1997 și a înființat o afacere cu alimente congelate. El a contribuit la fondarea partidului Noua Eră în 2002, care în 2011 a fuzionat cu alte formațiuni pentru a crea partidul Unitatea (redenumit Noua Unitate în 2018). După ce a servit ca deputat în parlamentul Letoniei, ca ministru al economiei și, de asemenea, ca membru al Parlamentului European pe parcursul anilor 2000 și 2010, Kariņš a fost selectat de Noua Unitate drept candidat al său pentru funcția de prim-ministru la alegerile parlamentare letone din 2018. În urma alegerilor, Noua Unitate a fost cel mai mic partid politic ales în a 13-a legislatură a parlamentului.
În urma unor luni de negocieri tensionate, în care liderii partidelor mai mari nu au reușit să formeze o coaliție, Kariņš a fost desemnat în ianuarie 2019 de președintele Raimonds Vējonis drept candidat de compromis pentru a forma un guvern. Acesta a preluat mandatul la 23 ianuarie 2019 în fruntea unei coaliții alcătuite din cinci partide și a supraviețuit unei moțiuni de cenzură la 11 aprilie 2019, votată cu 58 la 33. În timpul mandatului său, a condus răspunsul țării la pandemia de COVID-19, precum și la criza la frontieră dintre Belarus și Uniunea Europeană din 2021.
El și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru la 14 august 2023, din cauza unor conflicte din cadrul coaliției conduse de partidul său, și a părăsit postul odată cu alegerea succesoarei sale, la 15 septembrie 2023.
Biografie Kariņš s-a născut în Wilmington, Delaware, Statele Unite, într-o familie de americani de origine letonă. Fiind copii refugiați, părinții săi au fugit, alături de familiile lor, din calea reocupării sovietice a Letoniei în 1944; aceștia au crescut, s-au cunoscut și s-au căsătorit în Suedia înainte de a migra în Statele Unite. Tatăl său, Uldis, a fost un inginer constructor care în 1973 a fondat în Delaware firma de inginerie, proiectare și topografie Karins and Associates, companie care ulterior avea să achiziționeze alte firme din regiunea Atlanticului mijlociu.
Potrivit lui Kariņš, el și sora lui mai mare au fost singurii copii de etnie letonă din școala lor primară. Familia sa a fost activă în comunitatea letonă din Delaware, frecventând cu regularitate biserica letonă și școala duminicală, cântând în coruri letone și participând, iar ulterior lucrând, în tabere de vară letone, inclusiv la Garezers în Michigan. Pe parcursul tinereții sale, Kariņš a cântat la chitară și la tobe alături de prietenii săi letoni într-o formație care a călătorit în toate Statele Unite și a concertat la evenimente precum nunți. De asemenea, a luat parte la demonstrații în Washington, D.C., împotriva ocupației sovietice. Kariņš a vizitat Letonia pentru prima dată în 1984 și a petrecut verile acolo până când s-a mutat definitiv în această țară, în 1997.
Educație și carieră în afaceri După absolvirea liceului, Kariņš a studiat la Gimnaziul Leton din Münster în 1983. Unul dintre profesorii săi a fost Egils Levits, care a fost ales președinte al Letoniei în 2019, la câteva luni după ce Kariņš avea să devină prim-ministru. Din 1984 până în 1986, a studiat la St. John's College din Annapolis, Maryland, înainte de a se transfera la un program de lingvistică la Universitatea din Pennsylvania, pe care l-a absolvit summa cum laude în 1988. În 1990, a primit o bursă din partea guvernului american pentru a urma cursuri de limba rusă la Leningrad, iar în 1994, a obținut o altă bursă guvernamentală pentru a studia accentele tonale și pentru a preda cursuri de sociolingvistică în calitate de lector invitat la Universitatea Letoniei. În 1996, Kariņš și-a finalizat doctoratul în lingvistică la Universitatea din Pennsylvania, specializându-se în domeniul recunoașterii automate a vorbirii.
La scurt timp după aceea, s-a mutat în Letonia, unde intenționa să predea limbi străine, dar i s-a refuzat un post de profesor în mediul academic din cauza lipsei de experiență în predare. În schimb, a fondat Lāču ledus, o companie producătoare și distribuitoare de gheață și alimente congelate, pe care a condus-o până în 2002. Potrivit lui Kariņš, experiențele negative avute în perioada în care a activat în afaceri cu birocrația letonă au reprezentat inspirația sa inițială de a intra în politica din Letonia. De asemenea, a fost pentru scurt timp președinte al unei companii de automobile și birotică numită Formula, din 1999 până în 2000.
Carieră politică Partidul Noua Eră, deputat în Saeima și ministru al economiei
La începutul anilor 2000, l-a invitat pe Kariņš să participe la fondarea partidului Noua Eră, iar Kariņš a contribuit la redactarea platformei inițiale a formațiunii. El a fost ales în Saeima pe lista acestui partid în octombrie 2002, Noua Eră devenind cel mai mare partid din parlament. În perioada petrecută în Saeima, a făcut parte din comisia pentru educație, cultură și știință, precum și din comisia constituțională. De asemenea, a servit ca președinte al fracțiunii parlamentare a partidului Noua Eră din 2002 până în 2004.
În urma demisiei prim-ministrului la începutul anului 2004, Kariņš a fost luat în discuție ca potențial candidat pentru a deveni următorul prim-ministru. Cu toate acestea, președinta Vaira Vīķe-Freiberga l-a ocolit în favoarea lui și, din nou, în favoarea lui , după demisia lui Emsis câteva luni mai târziu. În schimb, a devenit ministru al economiei în primul cabinet Kalvītis, din decembrie 2004 până în aprilie 2006. Potrivit lui Kariņš, acesta a avut o relație tensionată cu Kalvītis în perioada în care a fost ministru. În aprilie 2006, Kariņš a fost amenințat cu urmărirea penală din cauza relației sale cu o companie care ar fi utilizat în mod abuziv fonduri UE. Deși inițial Kariņš a refuzat să demisioneze, întregul său partid, Noua Eră, a părăsit guvernul la 6 aprilie 2006, din cauza unui conflict în desfășurare cu Kalvītis și Partidul Popular.
Kariņš a fost reales în Saeima la 7 octombrie 2006. Deși Noua Eră se afla la egalitate pe locul al doilea în topul celor mai mari partide din parlament, deținând 18 mandate, formațiunea nu s-a mai alăturat coaliției lui Kalvītis și a rămas în opoziție. În martie 2007, Kariņš a devenit unul dintre cei doi copreședinți ai partidului Noua Eră, alături de Repše. Când Noua Eră a votat fuziunea cu partidul Unitatea în iulie 2011, Kariņš a devenit membru al Unității. În iulie 2017, el i-a criticat pe cei cinci membri ai parlamentului care au părăsit Unitatea pentru noul partid Pentru!, susținând că aceștia au fost motivați în principal de perspectivele lor de realegere și a indicat că nu va părăsi partidul deoarece „valorile sale nu s-au schimbat”. El a rămas membru al formațiunii și după ce partidul a fost redenumit „Noua Unitate”, în aprilie 2018.
Membru al Parlamentului European
În iulie 2009, Kariņš a devenit membru al Parlamentului European. A fost membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și membru supleant în Comisia specială privind deciziile fiscale și alte măsuri similare ca natură sau efect. În cadrul Parlamentului, a făcut parte din Grupul Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din legislativ. De asemenea, a fost membru al Grupului pentru reconcilierea istoriilor europene. Kariņš a fost reales la alegerile pentru Parlamentul European din 2014.
Într-un interviu din mai 2015, Kariņš s-a exprimat în favoarea acceptării de către Letonia a cotei controversate de refugiați propuse de Uniunea Europeană pentru a atenua criza migranților din Europa, susținând că, în viitor, Letonia ar aștepta ajutor din partea altor țări ale UE pentru stabilirea migranților ucraineni în cazul unei potențiale crize majore.
Atunci când Kariņš a preluat funcția de prim-ministru, Aleksejs Loskutovs a ocupat locul acestuia în Parlamentul European.
Comisii Comisia pentru industrie, cercetare și energie Comisia de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale
Candidatura din 2018 pentru funcția de prim-ministru La 23 aprilie 2018, Kariņš a fost anunțat drept candidatul partidului Noua Unitate pentru funcția de prim-ministru al Letoniei în vederea alegerilor din 2018. El a decis să nu candideze pentru un loc în Saeima, alegând în schimb să își păstreze mandatul în Parlamentul European. În momentul anunțării candidaturii sale, acesta a criticat guvernul Kučinskis, numindu-l „prostesc”, deși cinci dintre cei treisprezece miniștri erau colegi de-ai săi din Noua Unitate. În ciuda sondajelor din iulie care aproximau că Noua Unitate nu va obține pragul minim de 5% din voturi, necesar pentru a intra în Saeima, partidul a reușit să revină și, la 6 octombrie, a intrat în legislativ ca fiind cel mai mic dintre cele șapte partide, obținând doar opt mandate.
La 7 ianuarie 2019, a fost însărcinat de președintele leton Raimonds Vējonis cu formarea următorului guvern, în urma eșecurilor nominalizaților anteriori, Jānis Bordāns și Aldis Gobzems, într-un proces de negociere tensionat. Acceptând nominalizarea, Kariņš a anunțat că prioritățile guvernului său vor include reforma sectorului financiar, reforma educației, acțiuni anticorupție și eliminarea unei suprataxe controversate pentru energia verde, care fusese utilizată în mod abuziv de companii în anii precedenți. Primarul orașului Ventspils, Aivars Lembergs, i-a cerut lui Kariņš, care deține dublă cetățenie, americană și letonă, să renunțe la cetățenia americană pe parcursul mandatului de prim-ministru, însă acesta a refuzat.
Kariņš a preluat funcția de prim-ministru la 23 ianuarie 2019, conducând o coaliție largă de centru-dreapta, formată din cinci partide conservatoare și liberale, care includea KPV LV, Noul Partid Conservator, Dezvoltare/Pentru!, Alianța Națională și Noua Unitate. Partidele Uniunea Verzilor și Fermierilor și Armonia au intrat în opoziție, la fel ca și deputata independentă Jūlija Stepaņenko.
Alegerile europene din 2019 Kariņš și-a condus partidul în alegerile pentru Parlamentul European din 2019 în Letonia. Partidul său a pierdut jumătate din mandate, numărul acestora scăzând de la 4 la 2.
Candidatura din 2022 pentru funcția de prim-ministru În iunie 2022, partidul Noua Unitate a anunțat că Kariņš va fi din nou candidatul formațiunii pentru funcția de prim-ministru. La 9 septembrie, Asociația Jurnaliștilor din Letonia l-a criticat pe Kariņš pentru că nu a participat la dezbaterile publice și pentru că a fost excesiv de selectiv în privința emisiunilor de interviuri la care a fost prezent.
Prim-ministru
În timpul ședinței sale de confirmare, Kariņš a promis că guvernul său va fi unul „evoluționist, nu revoluționar” și a anunțat un program în șapte puncte care prioritiza reforma sectorului financiar, implementarea măsurilor anticorupție, continuarea reformelor în educație ale guvernului Kučinskis, îmbunătățirea, dar nu restructurarea completă a sistemului de sănătate, eliminarea subvenției controversate pentru energia verde, reducerea numărului de diviziuni administrative și abordarea „problemelor demografice”. La 5 aprilie 2019, el a susținut acțiunea ministrului protecției mediului și dezvoltării regionale, Juris Pūce, de demitere a longevivului primar al Rigăi, , din funcția sa, din cauza mai multor încălcări ale legii.
Politică internă