Un certificat de identitate de refugiat este un document pe care refugiații îl folosesc ca dovadă a identității. Este emis fie de UNHCR, fie de statul care acordă azil. În multe țări, refugiații sunt obligați să poarte cartea de refugiat asupra lor în permanență. În unele tabere de refugiați, cardul de rație alimentară al PAM este folosit și ca formă de identificare.

Statele care au semnat Convenția privind statutul refugiaților din 1951 trebuie să ofere refugiaților acces la certificate de identitate.Acestea pot fi documente de călătorie pentru refugiați, conform articolului 28 din Convenție sau alte forme de documente de identitate, conform articolului 27.

În Germania Începând cu 28 ianuarie 2016, refugiații din Republica Federală Germania au primit o dovadă a sosirii. Dacă au depus o cerere de azil, primesc și un permis de ședere. Dacă li se recunoaște dreptul la azil, li se va acorda statutul de refugiat și vor primi un document de călătorie pentru refugiați și un permis de ședere.

După al Doilea Război Mondial După cel de-al Doilea Război Mondial, milioane de germani au fost expulzați din patria lor. Supraviețuitorii s-au refugiat în ceea ce este cunoscută astăzi sub numele de Republica Federală Germania (care la acea vreme era împărțită în patru zone de ocupație) sau în alte țări.

Republica Federală Germania și RDG au fost fondate în 1949, dar suveranitatea lor a fost încă limitată pentru o lungă perioadă de timp (vezi statutul juridic al Germaniei după 1945).

În Republica Federală Germania a fost creat un pașaport pentru persoanele strămutate și refugiați, iar statutul fiecărei persoane a fost documentat într-o procedură de admitere la sosire. Acestea au fost eliberate în lagărul de refugiați Friedland, pentru refugiații din zona sovietică care au venit prin Berlinul de Vest, într-un lagăr din Berlin-Marienfelde .

Nu toți solicitanții din zona de ocupație sovietică au fost recunoscuți ca refugiați, dar au fost tolerați în Occident. Cartea de identitate de refugiat le confirma „recunoașterea dreptului de refugiat” și le oferea acces la diverse forme de ajutor (de exemplu: dreptul de a se deplasa, dreptul de a închiria un apartament, dreptul la alocația de subzistență care poate include compensații pentru Legea de egalizare a sarcinilor și împrumuturi acordate în temeiul legii pentru achiziționarea de proprietăți).

Identificarea statutului unei persoane care putea fi strămutată din țara sa de origine ( Heimatvertriebene ) sau refugiată din zona de ocupație sovietică se efectua conform Legii federale privind persoanele expulzate din 1953. Cărțile de identitate A și B erau destinate persoanelor strămutate și refugiaților din fostele teritorii estice ale Germaniei. Refugiații din zona de ocupație sovietică ( Sowjetzone ) primeau cartea de identitate C.

Cartea de identitate A era destinată persoanelor care locuiau deja în teritoriile germane estice înainte de 1938, iar cartea B era destinată celor care se mutaseră acolo abia în 1938. În plus, municipalitățile din Saxonia Inferioară au emis și cartea de identitate B locuitorilor care se mutaseră acolo după bombardamente.

În România Statutul de refugiat în România conferă dreptul de ședere și un act de identitate oficial numit permis de ședere. Acesta se eliberează gratuit de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Note

Vezi și Solicitant de azil Refugiat Angajarea refugiaților Criza refugiaților

Categorie:Documente de identificare