miniatura|Protestele din Georgia din 2024 împotriva „legii rusești”, alias proiectul de lege privind „agenții străini”, cunoscut și sub numele de „legea transparenței”. Un agent străin este orice persoană sau entitate care derulează în mod activ interesele unui principal străin în timp ce se află într-o altă țară gazdă, în general în afara protecției oferite celor care lucrează în calitatea lor oficială pentru o misiune diplomatică. Agenții străini pot fi cetățeni ai țării gazdă. Un agent străin sub acoperire, cunoscut și sub numele de agent secret al unui guvern străin, poate fi presupus în unele țări că se angajează în spionaj.

Unele țări au proceduri formale pentru legalizarea activităților agenților străini care acționează în mod evident. Legislația care reglementează agenții străini variază foarte mult de la o țară la alta, iar aplicarea selectivă a legii poate prevala în cadrul unor țări, pe baza interesului național perceput.

România

Pe 18 mai 2026, Senatul României a adoptat L233/2026 cu 75 de voturi pentru, 32 de voturi contra și 4 abțineri. Proiectul de lege inițiat de Ionelia-Florența Priescu, aceasta a primit aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări condusă de Ion-Cristinel Rujan. Aprobat de prima cameră legislativă, proiectul de lege a fost transmisă la Camera Deputaților.

+Senatul RomânieiGrup parlamentarPentruContraAbțineriAbsențiTotalPSD33336AUR27128PNL841022USR15419PACE - Întâi România10111UDMR8210Neafiliați5128Total7532423134 +Camera Deputaților din RomâniaGrup parlamentarPentruContraAbțineriAbsențiTotalPSD91AUR62PNL54USR40PACE40UDMR21Minorități17UPR18SOS15Neafiliați12Total370

Rusia Conform legii ruse privind agenții străini, adoptată în 2012, organizațiile neguvernamentale, instituțiile media și persoanele fizice trebuie să se autodesemneze drept „agenți străini” în toate comunicările externe dacă se angajează în „activitate politică”, un termen interpretat în sens larg, și primesc finanțare străină. Mai exact, legea impune oricărei persoane care primește „sprijin” sau „influență” din afara Rusiei să se înregistreze și să se declare „agenți străini” (; termen cu asocieri cu spionajul din Războiul Rece).

Domeniul de aplicare al legii a fost extins semnificativ pentru a include pe oricine a primit sprijin străin de orice fel sau a fost vreodată „afiliat” cu actori străini. Celor înregistrați le este, de asemenea, interzis să primească finanțare de la stat, să predea la universități de stat sau să lucreze cu copii. Totuși, multe organizații pentru drepturile omului s-au opus acestei cerințe, iar în 2014 legea a fost modificată pentru a autoriza Ministerul Justiției să înregistreze organizații ca agenți străini fără consimțământul acestora."Russia: Government against Rights Groups". Human Rights Watch 2015

Ucraina Pe 16 ianuarie 2014, în contextul protestelor de pe Euromaidan, în Ucraina a fost adoptat un set de legi care defineau agentul străin ca fiind o asociație publică ce primește finanțare de la state străine, organizații neguvernamentale străine și internaționale, precum și de la persoane care nu sunt cetățeni ai Ucrainei și participă la activități politice pe teritoriul Ucrainei. Conform legii, agenții străini trebuiau să fie înregistrați, să se confrunte cu un control riguros și cu măsuri fiscale suplimentare. Pe 2 februarie 2014, legea relevantă a fost abrogată.

Ungaria La 13 iunie 2017, Adunarea Națională a Ungariei a adoptat Legea nr. LXXVI din 2017 privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate. Legea impunea „asociațiilor și fundațiilor” care primesc anual cel puțin 7,2 milioane de forinți din străinătate să își dezvăluie sursele de finanțare, să se înregistreze la instanță ca „organizație care primește finanțare străină” și să indice această etichetă pe site-ul și în publicațiile lor. Încălcările au dus la amenzi și, în cele din urmă, la revocarea statutului juridic al entității.

La 18 iunie 2020, Curtea Europeană de Justiție a decis că legea a încălcat dreptul Uniunii Europene prin „introducerea unor restricții discriminatorii și nejustificate”, încălcând libera circulație a capitalurilor și alte drepturi garantate. Legea a fost abrogată în 2021.

Georgia În 2023, partidele Puterea Poporului și Visul Georgian au înaintat Parlamentului Georgiei un proiect de lege privind agenții străini. Aceasta a provocat protestele georgiene din 2023-2024. Proiectul de lege propunea ca toate organizațiile neguvernamentale și instituțiile media să își dezvăluie sursele de finanțare și să se înregistreze ca „agenți de influență străină” dacă primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate. Președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, i-a susținut pe protestatari și a declarat că va respinge proiectul de lege. Parlamentul a retras proiectul de lege după proteste. Proiectul de lege a fost reintrodus în aprilie 2024, liderul partidului de guvernământ, invocând drept motiv „circulația continuă a fondurilor secrete” și nevoia de transparență. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament pe 14 mai și a fost promulgat.

Note

Vezi și

Societate civilă

Categorie:Politică internă Categorie:Relații internaționale