miniatura|Un protestatar din Cape Town care ține o pancartă prin care cere urmărirea penală a „tuturor persoanelor implicate în activitățile de capturare a statului”. Protestul a fost împotriva corupției guvernamentale și a capturării statului în administrația președintelui sud-african Jacob Zuma. Capturarea statului este un tip de corupție politică sistemică în care interesele private influențează semnificativ procesele decizionale ale unui stat în propriul lor avantaj. Acuzațiile de capturare a statului au dus la proteste împotriva guvernului în Bulgaria în 2013–2014 și în 2020–2021 și în România în 2017, și au provocat o controversă continuă în Africa de Sud începând cu 2016. Turcia este considerată un exemplu de capturare a statului din 2002.
Termenul a fost folosit pentru prima dată de Banca Mondială în anul 2000 pentru a descrie anumite țări din Asia Centrală aflate în tranziție de la comunismul sovietic, unde mici grupuri corupte își foloseau influența asupra oficialilor guvernamentali pentru a-și însuși procesul decizional guvernamental, cu scopul de a-și consolida propriile poziții economice.
Definiție miniatura|Pe 27 august 2011, zeci de mii de israelieni au ieșit în stradă sâmbătă seara pentru a participa la demonstrații de protest față de costul ridicat al vieții în Israel. Definiția originală a capturării statului se referă la modul în care procedurile formale (cum ar fi legile și normele sociale) și birocrația guvernamentală sunt manipulate de către oficiali guvernamentali, companii susținute de stat, companii private sau persoane fizice, astfel încât să influențeze politicile și legile statului în favoarea lor. Capturarea statului urmărește să influențeze formarea legilor, pentru a proteja și promova actorii influenți și interesele acestora. În acest fel, se deosebește de majoritatea celorlalte forme de corupție care, în schimb, urmăresc aplicarea selectivă a legilor deja existente.
Capturarea statului nu este neapărat ilegală, depinzând de hotărârea statului capturat însuși și poate fi încercată prin lobby și influență privată. Influența se poate face printr-o serie de instituții ale statului, inclusiv legislativul, executivul, ministerele și sistemul judiciar, sau printr-un proces electoral corupt. Este similară cu capturarea reglementărilor, dar diferă prin amploarea și varietatea zonelor influențate și, spre deosebire de capturarea reglementărilor, influența privată nu este niciodată evidentă.
Un factor distinctiv față de corupție este că, deși în cazurile de corupție rezultatul (al deciziei politice sau de reglementare) nu este sigur, în cazurile de capturare a statului, rezultatul este cunoscut și este foarte probabil să fie benefic pentru cei care îl capturează. În 2017, un grup de academicieni sud-africani a dezvoltat conceptul într-un raport despre capturarea statului în Africa de Sud, intitulat „Raportul privind trădarea promisiunii”. Analiza a subliniat caracterul politic al capturării statului, argumentând că în Africa de Sud o elită a puterii a încălcat Constituția și legea în slujba unui proiect politic, pe care îl considerau imposibil de realizat în cadrul constituțional/legal existent.
Exemple pe țări
Bulgaria miniatura|Pe 8 iulie 2013, protestatarii din Sofia au blocat cel mai lung bulevard din oraș. Protestele din Bulgaria din 2013–2014 împotriva cabinetului Oreșarski au fost determinate de acuzațiile conform cărora acesta ar fi ajuns la putere datorită acțiunilor unei structuri oligarhice (fostă aliată cu Boiko Borisov) care a folosit manevre ascunse pentru a discredita partidul GERB.
În schimb, în 2020 au izbucnit proteste de amploare împotriva GERB, acuzându-i pe Borisov și partidul său că s-au aliat din nou cu organizații oligarhice, permițând corupția și subminând opoziția politică. Libertatea presei în Bulgaria a scăzut până la punctul în care a fost cotată cel mai prost din UE; oligarhul Delyan Peevski controlează aproape 80% din piața de distribuție a ziarelor.Bulgarian independent media operating in a ‘captured state’, International Press Institute (18 February 2020). Retrieved: 7 June 2021.
Expunerea Bulgariei la rețelele oligarhice a avut un impact negativ, cel mai semnificativ în domeniul politicii energetice. Apropierea dintre elitele bulgare și ruse este în mare măsură susținută de prezența economică semnificativă a Rusiei în Bulgaria, Gazprom fiind singurul furnizor de gaze naturale al Bulgariei, iar Rosatom având o poziție dominantă în sectorul nuclear al țării. Pe măsură ce Rusia și-a sporit influența asupra economiei Bulgariei, aceasta a folosit pozițiile dominante în sectoare strategice pentru a consolida relațiile și a cultiva altele noi cu oameni de afaceri corupți și oligarhi locali. Acest lucru a permis accesul la politicieni proeminenți, asupra cărora pot exercita un control considerabil.
Note
Vezi și
Capitalism de cumetrie Erodarea democrației Stat narcotic Entrism Capturarea reglementărilor Protestele din Israel din 2023
Categorie:Neologisme politice Categorie:Corupție politică Categorie:Conflict de interese