Ghedeon Nichitici

Ghedeon Nichitici (în ; ) a fost episcop ortodox al Transilvaniei în perioada 1784–1788.

Începuturi Ghedeon Nichitici s-a născut în anul 1736 la Buda (astăzi parte din Budapesta), într-o familie de etnie sârbă din Monarhia Habsburgică. A fost hirotonit diacon și preot, fiind numit ulterior protopresbiter de către episcopul de Buda, Dionisie Novacovici. După ce a rămas văduv, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Rakovac pe 18 iulie 1775 de către mitropolitul de Carloviț, Vichentie Ioanivici Vida, în prezența episcopului de Bačka, Arsenie Radivoievici. În același an, a fost numit arhimandrit al Mănăstirii Șișatovaț de pe Fruška Gora. La începutul anului 1783, a fost numit vicar al episcopului Bucovinei, Dosoftei Herescu.

Episcop al Transilvaniei Timp de mai multe decenii, Transilvania a fost teatrul unei lupte acerbe pentru credincioși purtate de Biserica Catolică, în efortul de a uni cu Roma populația românească ortodoxă. Acest proces a început după integrarea Transilvaniei în teritoriile ereditare austriece, când vechea Eparhie Ortodoxă a Transilvaniei a fost desființată. Mitropolia de Carloviț a încercat să se opună catolicizării românilor ortodocși și să îi preia sub propria administrație. Astfel, în 1761, a fost numit un episcop administrator al Transilvaniei de origine sârbă. Acesta depindea doar formal de Mitropolia de Karlovci, în realitate răspunzând direct în fața guvernului de la Viena.

Reformele implementate de împăratul Iosif al II-lea după urcarea sa pe tron au schimbat atitudinea față de populația ortodoxă. La aceasta a contribuit Edictul de toleranță religioasă, care a interzis persecutarea populației din motive confesionale. Acest fapt a avut un impact pozitiv asupra statutului românilor ortodocși din Transilvania, astfel încât, în 1783, Eparhia Transilvaniei a ajuns într-o poziție mai favorabilă prin trecerea ei sub jurisdicția Mitropoliei de Carloviț. Dar, pe de altă parte, s-a încercat o slavizare a românilor transilvăneni, fiind impuse slavona bisericească și limba sârbă ca limbi de cult.

La recomandarea mitropolitului de Carloviț, Moise Putnic, și în ciuda opoziției episcopilor transilvăneni catolici și uniți, împăratul Iosif al II-lea a emis la 6 noiembrie 1783 un decret prin care l-a numit pe Ghedeon Nichitici în funcția de episcop al Transilvaniei. Acesta a preluat funcția la 10 ani după ce scaunul fusese vacant: ultimul episcop ortodox al Transilvaniei, Sofronie Chirilovici, fiind constrâns să se retragă în 1774. Întronizarea sa a avut loc la 1 iulie 1784 la Sibiu, iar ca reședință a ales localitatea Rășinari, situată lângă Sibiu.

Nichitici a organizat eparhia după modelul eparhiilor sârbești din cadrul Mitropoliei de Carloviț. A luat măsuri eficiente pentru intensificarea vieții bisericești și întărirea disciplinei; a efectuat o revizie a eparhiei, în urma căreia au fost recenzate 120.552 de familii ortodoxe. La începutul anului 1786, eparhia a fost împărțită în 31 de protopopiate (decanate), care cuprindeau 981 de parohii.

Între 19 mai 1787 și 20 iunie 1788, Nichitici a efectuat vizite canonice în eparhie, s-a familiarizat cu situația din parohii, s-a întâlnit cu preoții și protopopii, îndemnându-i să aibă grijă de păstoriți, și a acordat o atenție deosebită instruirii viitorilor clerici. Conform ordinului său din 1784, fiecare preot trebuia să fie alfabetizat, să cunoască catehismul și cântarea bisericească. A propus înființarea unui seminar teologic, însă Curtea de la Viena nu i-a acceptat propunerea. În schimb, în 1786, la Sibiu au fost deschise cursuri pedagogice pentru viitorii învățători, onde s-au școlit și preoți.

Însă cel mai cunoscut și controversat moment al păstoririi episcopului Ghedeon a avut loc la începutul activității sale, care s-a suprapus cu răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Episcopul Ghedeon Nichitici, care însoțea trupele de grăniceri secui ale colonelului Krag, a organizat adunări cu preoții ortodocși la Țebea, Brad și Crișcior, în care i-a convins să accepte "mila împărătească" (Iosif al II-lea poruncise ca ordinea să fie restabilită în Ardeal, dar "cu duhul blândeții" - țăranii care acceptau, de bună voie, să abandoneze răscoala, erau amnistiați). Scopul era izolarea celor 3 capi ai răscoalei. Horea i-a trimis o scrisoare în care îl invită pe episcop să își viziteze enoriașii din Abrud, spunându-o că va fi primit cu bucurie, dar acesta refuză. În timpul luptelor de la Mihăileni, episcopul Ghedeon a ieșit în fața răsculaților pentru a îi convinge să lase armele. Aceștia au refuzat, dar, în tot acest timp, trupele austriece au avut timp să îi înconjoare. După ce episcopul s-a retras, armata a acționat, fiind o victorie decisivă a austriecilor împotriva răsculaților. Pentru implicarea sa în reprimarea răscoalei, episcopul a fost recompensat cu 1.000 de florini.

Nichitici a decedat pe 20 noiembrie 1788 și a fost înmormântat în Biserica Cuvioasa Paraschiva din Rășinari, iar averea sa a fost utilizată pentru construirea unei biserici ortodoxe în Sibiu și pentru înființarea unui fond de ajutorare a preoților săraci.

Referințe

Categorie:Nașteri în 1736 Categorie:Decese în 1788 Categorie:Decese pe 20 noiembrie Categorie:Episcopi ortodocși sârbi Categorie:Episcopi ortodocși ai Transilvaniei Categorie:Oameni din Budapesta Categorie:Sârbi din Ungaria Categorie:Decese în județul Sibiu