Referendumul privind reluarea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană a avut loc în Islanda pe 29 august 2026. Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, dar negocierile au fost suspendate încă din 2013. Guvernele succesoare au insistat că negocierile trebuiesc aprobate de un referendum înainte ca acestea să fie reluate
Tabăra favorabilă aderării a susținut că Islanda preia deja numeroase norme ale UE prin intermediul Spațiului Economic European (SEE), dar nu exercită nicio influență directă asupra deciziilor Uniunii. Susținătorii au evidențiat, de asemenea, potențiale beneficii economice – inclusiv o stabilitate valutară sporită, grație unei posibile adoptări a monedei euro – și au argumentat că aderarea ar putea consolida poziția Islandei în perioade de incertitudine geopolitică, făcând referire la criza din Groenlanda. Tabăra adversă s-a concentrat pe problema suveranității, susținând că aderarea la UE ar putea diminua controlul Islandei asupra agriculturii, pescuitului și resurselor naturale. Oponenții au criticat totodată birocrația UE și au argumentat că actualul acord SEE asigură accesul la piața europeană fără a implica renunțarea la puterea națională de decizie.
Context Anii 2010 Guvernul Islandei de la acea vreme, condus de Alianța Social Democrată, a depus cererea de aderare la UE în iulie 2009, după ce țara trecuse printr-o criză financiară severă. În ciuda a trei ani de negocieri, au rămas nerezolvate câteva probleme majore, inclusiv Politica Comună în domeniul Pescuitului.Icelanders to get a referendum on joining the EU BBC News, 22 May 2013 Pe 14 ianuarie 2010, guvernul islandez a anunțat suspendarea negocierilor până după alegerile parlamentare din aprilie. Nu vor fi deschise noi capitole înainte de alegeri, deși negocierile vor continua pentru capitolele deja deschise. Partidele de stânga aflate la guvernare au suferit o înfrângere majoră în alegeri, în timp ce Partidul Progresist (de centru) a obținut o victorie importantă.
Liderii Partidului Progresist și ai Partidului Independenței – ambele formațiuni opunându-se aderării Islandei la UE – au anunțat, pe 22 mai 2013, convenirea unei platforme de coaliție care prevedea suspendarea tuturor negocierilor de aderare la UE și reluarea acestora doar în urma aprobării prealabile printr-un referendum. Consilierul lui Sigmundur Davíð Gunnlaugsson, viitorul prim-ministru, a declarat că „ulterior, în cursul mandatului, va avea loc un referendum privind continuarea negocierilor de către Islanda, deși nu a fost stabilită nicio dată în acest sens”. Noul ministru de Finanțe, Bjarni Benediktsson, a afirmat: „Considerăm că negocierile de aderare au fost inițiate fără a beneficia de sprijinul necesar în Islanda. Nu vom continua negocierile. De asemenea, trebuie să luăm în calcul punctul de vedere al UE cu privire la abordarea noastră; s-ar putea ca organizarea unui referendum să nu mai aibă sens”.
Pe 22 februarie, partidele de guvernământ au convenit să retragă oficial cererea de aderare, fără a organiza mai întâi un referendum pe această temă, și au înaintat parlamentului un proiect de lege prin care solicita aprobarea lor în acest sens. Cu toate acestea, pe 25 februarie, Ragnheiður Ríkharðsdóttir, președintele grupului parlamentar al Partidului Independenței, și-a anunțat intenția de a nu vota în favoarea propunerii.
Coaliția Independență/Progresiști și-a pierdut majoritatea în alegerile parlamentare din 2016. După mai multe încercări eșuate de a forma un guvern din coabitări alternative, o nouă coaliție a fost formată în ianuarie 2017, condusă de Partidul Independenței și căreia i s-au alăturat Regenerare și Viitor Strălucitor, ambele susținând aderarea la UE, iar primul dintre ele fiind inițial o mișcare disidențială care a părăsit Partidul Independenței tocmai din această cauză. Acordul de coaliție includea o promisiune de a organiza un vot parlamentar privind organizarea unui referendum pentru aderarea la UE.
Anii 2020 Pe 21 martie 2022, liderii partidelor din Alianța Social Democrată, Partidul Pirat și Viðreisn au înaintat propunerile lor către Althing ca un referendum privind aderarea la UE să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2022.
Pe 15 septembrie 2022, liderii celor trei partide respective au elaborat un proiect de întrebare pentru referendum: „Doriți ca Islanda să inițieze negocieri cu Uniunea Europeană în vederea încheierii unui acord de aderare, care să fie ulterior supus aprobării sau respingerii de către națiune? Opțiunile de răspuns ar fi «da» sau «nu».
Pe 20 septembrie 2022, liderul Alianței Social Democrate, Logi Már Einarsson, a redactat un discurs pentru președintele islandez Guðni Th. Jóhannesson, prin care solicita organizarea referendumului înainte de sfârșitul anului 2023.
Pe 23 martie 2023, având în vedere că sondajele indicau un sprijin de 66% pentru referendum, Jón Steindór Valdimarsson a considerat că un astfel de referendum ar trebui organizat înainte de următoarele alegeri, din 2025.
Pe 18 septembrie 2023, un proiect de lege privind referendumul a fost propus de liderul partidului Viðreisn, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, cu sprijinul membrilor Alianței Social Democrate și ai Partidului Pirat, inclusiv Logi Már.
În urma alegerilor parlamentare din Islanda din 2024, Alianța Social Democrată, Viðreisn și Partidul Popular au format un nou guvern de coaliție, convenind să organizeze un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2027. Înainte de organizarea referendumului, noul guvern va constitui un grup de experți independenți care să evalueze avantajele și dezavantajele menținerii coroanei islandeze comparativ cu adoptarea monedei euro, măsură despre care consideră că va asigura o dezbatere mai matură.
În ianuarie 2026, Þorgerður Katrín, aflată în funcția de ministru al afacerilor externe, a declarat că guvernul intenționează să înainteze parlamentului (Althing) o rezoluție privind referendumul în cursul primăverii anului 2026. Conform legislației islandeze, referendumul ar trebui să aibă loc într-un interval de trei până la douăsprezece luni de la aprobarea rezoluției. În februarie 2026, Politico Europe a relatat, citând două surse, că actuala coaliție de guvernare ia în considerare organizarea referendumului chiar din luna august a anului 2026. Se consideră că această urgență sporită este rezultatul unor turbulențe geopolitice, cauzate în special de majorările tarifare impuse produselor islandeze de către cea de-a doua administrație Trump (aflată la putere din ianuarie 2025) și de amenințările SUA privind anexarea Groenlandei. Câteva zile mai târziu, la Varșovia, prim-ministrul Kristrún Frostadóttir a confirmat că Islanda va organiza un astfel de referendum în cursul aceluiași an. Totodată, premierul polonez Donald Tusk și-a exprimat sprijinul pentru aderarea Islandei la blocul comunitar.
Pe 6 martie 2026, Kristrún Frostadóttir a declarat că guvernul său a convenit organizarea referendumului pe 29 august 2026. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a salutat anunțul, afirmând: „Poporul islandez are acum în față o decizie importantă.” Kristrún a precizat că, dacă islandezii ar vota „pentru”, negocierile ar putea începe până la sfârșitul anului 2026. Pe 28 mai 2026, Althing-ul a aprobat propunerea de organizare a referendumului.
Întrebare Întrebarea propusă pentru referendum ar fi:
(Ar trebui reluate negocierile privind aderarea Islandei la Uniunea Europeană?)
Opțiunile ar fi:
(Da.) sau, (Nu.)
Poziționarea partidelor +OpțiunePartid politicIdeologieLider DaAlianța Social DemocratăSocial democrațieKristrún FrostadóttirViðreisnLiberalismÞorgerður Katrín GunnarsdóttirNeutruPartidul PiratPolitică piratOktavía Hrund Guðrúnar Jóns NuPartidul IndependențeiConservatorismGuðrún HafsteinsdóttirPartidul PopularPopulismDrepturile persoanelor cu dizabilitățiInga SælandPartidul de CentruConservatorismPopulism de dreaptaSigmundur Davíð GunnlaugssonPartidul ProgresistAgrarianismSigurður Ingi JóhannssonPartidul SocialistSocialism democraticJón Ferdínand EstherarsonMișcarea Stângii-VerziEcosocialismRósa Björk Brynjólfsdóttir
Sondaje de opinie În mai 2013, sprijinul alegătorilor pentru aderarea la Uniunea Europeană era de 25%.Iceland heads for EU referendum The Daily Telegraph, 22 May 2013 Un sondaj publicat în ianuarie 2014 a relevat că 67,5% dintre islandezi susțineau organizarea unui referendum privind continuarea negocierilor de aderare. Decizia guvernului, luată la sfârșitul lunii februarie, de a retrage cererea de aderare a Islandei fără a organiza un referendum a scos mii de protestatari în stradă, în fața clădirii Parlamentului din Reykjavik. Până pe 28 februarie 2014, 82% dintre cetățeni erau în favoarea organizării referendumului. La data de 20 ianuarie 2015, 53.555 de persoane (22,1% din electoratul Islandei) semnaseră o petiție prin care cereau organizarea referendumului promis. Un sondaj Gallup realizat în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina din 2022 a indicat că cea mai mare parte a islandezilor (47%) susținea aderarea la Uniunea Europeană.Gallup: Largest Portion Of Icelanders Favour Joining The European Union Reykjavik Grapevine, 10 March 2022 + Sondaje de opinie privind aderarea Islandei la Uniunea Europeană Institut Data publicării Pentru Împotrivă Nesigur AvansGallup27 august 202648.4%51.6%0%–3.2%Maskina25 august 202651.3%48.7%0% +2.6%Gallup14 august 202651.5%48.5%0% +3.0%Maskina13 august 202652.2%47.8%0% +4.4%Gallup6 august 202650%50%0%EgalitateMaskina30 iulie 202653%47%0% +6%Gallup26 iunie 202652%48%1.1% +4%Maskína16 iunie 202644.5% 39.4% 16.1% +5.1%Viðskiptablaðið9 iunie 202639%46%16%–7%Viðskiptablaðið7 aprilie 202640%47%13%–7% Gallup Þjóðarpúls 6 martie 2026 52% 48% 0% +4% Gallup Þjóðarpúls 21 ianuarie – 2 februarie 2026 42% 42% 16% 0%Gallup Þjóðarpúls 7 – 16 martie 2025 44% 36% 20% +8%Prósent 45% 35% 20% +10%Maskína 45.3% 35.7% 16.0% +9.6%Maskína 42.4% 35.7% 21.9% +6.7%Maskína 40% 33% 27% +7%Maskína 44% 34% 22% +10%Maskína 40.8% 35.9% 23.3% +4.9%Prósent 42.8% 35.1% 22.1% +7.7%Prósent 48.5% 34.9% 16.7% +13.6% Gallup 47% 33% 20% +14% MMR 28.6% 48.7% 22.7% –20.1% MMR 26.4% 54.9% 18.7% –28.5% Vísir 29% 71% – –42% MMR 37.4% 45.1% 17.5% –7.7% Gallup 27.6% 52.2% 20.2% –24.9% Capacent 41.7% 58.3% – –16.6% Maskína 27.4% 50.7% 20.9% –23.3% Capacent-Gallup 37.3% 50.1% 12.6% –12.8% MMR 26.3% 58.7% 15.0% –32.4% Capacent 48.7% 27.0% 24.3% +21.7% Institut Data publicării Pentru Împotrivă Nesigur Avans
Rezultate OpțiuneVoturi%Pentru105,33947.16Împotrivă118,04052.84Total223,379100.00Voturi valide223,37999.27Voturi invalide/albe1,6520.73Voturi totale225,031100.00Alegători înregistrați/prezența272,69082.52Sursă: RÚV
În cirscumscripții Circumscripție Da NuVoturi%Voturi% Reykjavík Nord22,22657.516,44842.5 Reykjavík Sud20,73854.517,31745.5 Sud-Vest31,78047.035,90353.0 Nord-Vest7,060 37.111,95362.9 Nord-Est10,02238.815,82261.2 Sud13,47339.520,59760.5 Total105,33947.16118,04052.84
Reacții la rezultate Interne Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir – care transformase referendumul într-un angajament al coaliției sale și îl prezentase drept o oportunitate ce nu se va mai ivi curând – declarase înainte de vot că un rezultat negativ ar scoate chestiunea aderării de pe agenda politică pentru restul mandatului său, care se încheie în 2028. Kristrún, ministrul afacerilor externe Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir și ministrul educației și al copiilor Inga Sæland au anunțat o conferință de presă comună la Reykjavík, în după-amiaza zilei de 30 august, în cadrul căreia liderii coaliției urmau să reacționeze la rezultat.