Insula de gunoi din Atlanticul de Nord este o aglomerare de deșeuri marine produse de om, care plutesc în interiorul curentului circular din Atlanticul de Nord, fiind documentată inițial în 1972. Un studiu de cercetare desfășurat pe o perioadă de 22 de ani de către Sea Education Association estimează că insula are o lățime de sute de kilometri, cu o densitate de peste 200 000 de fragmente de deșeuri pe kilometru pătrat. Gunoiul provine din deșeurile generate de om care ajung din râuri în ocean și constă în principal din microplastice. Insula de gunoi reprezintă un risc major pentru fauna sălbatică (și pentru oameni) prin consumul de plastic și prin prinderea animalelor în aceste deșeuri.

Au existat doar câteva eforturi de conștientizare și curățare pentru insula de gunoi din Atlanticul de Nord, cum ar fi State of the Garbage Patch la UNESCO și The Ocean Cleanup, deoarece majoritatea cercetărilor și eforturilor de curățare au fost concentrate pe Marea Insulă de Gunoaie din Pacific, o acumulare similară de deșeuri din Pacificul de Nord.

Caracteristici Localizare și dimensiune Insula este localizată de la 22°N la 38°N, iar granițele sale vestică și estică sunt neclare. Zona de deșeuri se deplasează spre nord și sud cu până la 1 600 km în funcție de sezon și alunecă chiar și mai departe spre sud în timpul oscilației sudice El Niño, conform NOAA. Se estimează că insula are o lățime de sute de kilometri, cu o densitate de peste 200 000 de fragmente de deșeuri pe kilometru pătrat (în medie, o bucată la cinci metri pătrați). Concentrația de plastic din insula de gunoi din Atlanticul de Nord a rămas în mare parte constantă, deși producția globală de plastic a crescut de cinci ori pe parcursul studiului de 22 de ani. Acest lucru poate fi cauzat de scufundarea plasticului sub suprafața apei sau de mărunțirea acestuia în bucăți suficient de mici pentru a trece prin plasele pe care cercetătorii le-au folosit pentru a colecta și studia materialul. Din acest motiv, se crede că dimensiunea insulei de gunoi din Atlanticul de Nord ar putea fi subestimată. Este foarte probabil ca, atunci când sunt luate în considerare și microplasticele, insula să fie la fel de mare ca Marea insulă de gunoi din Pacific.

Surse Insula de gunoi din Atlanticul de Nord provine din deșeurile generate de om care ajung din râurile continentale în ocean. Odată ce gunoiul a ajuns în ocean, acesta este centralizat de curenții oceanici circulari, care adună deșeurile în mase mari. Suprafața insulei de gunoi constă din microplastice precum polietilena și polipropilena, care intră în compoziția obiectelor de uz casnic obișnuite. Materialul mai dens, despre care se crede că există sub suprafața oceanului, include plastic numit , care este folosit pentru fabricarea sticlelor de apă și de băuturi răcoritoare. Cu toate acestea, aceste plastice mai dense nu sunt observate în insula de gunoi din Atlanticul de Nord deoarece metodele de colectare a probelor surprind doar microplasticele de la suprafață.

Cercetare Un studiu comun realizat de Sea Education Association (SEA), și Universitatea din Hawaii la Mānoa a colectat probe de plastic din vestul Atlanticului de Nord și din Marea Caraibilor în perioada 1986–2008. Aproape 7 000 de studenți din programul semestrial al SEA au efectuat 6 136 de colectări cu plase de suprafață pentru plancton la bordul navelor de cercetare cu pânze ale SEA pe parcursul a 22 de ani, strângând peste 64 000 de fragmente de plastic; majoritatea acestora aveau dimensiuni mai mici de 10 mm, iar aproape toate cântăreau mai puțin de 0,05 g. Nikolai Maximenko de la Universitatea din Hawaii din Honolulu a dezvoltat un model computerizat pentru a descrie modul în care plasticele se acumulează din curenții de suprafață convergenți pentru a forma insule de gunoi. Modelul utilizează date de la peste 1 600 de traiectorii ale unor boide derivă monitorizate prin satelit pentru a cartografia curenții de suprafață. Datele privind plasticul colectate de studenții de la SEA au validat modelul lui Maximenko, iar cercetătorii au reușit să prezică cu succes acumularea de plastic în Oceanul Atlantic de Nord.

Efecte negative Deoarece o mare parte din plasticul din insula de gunoi din Atlanticul de Nord se află sub formă de microplastice, este mai ușor pentru animalele marine să le ingereze. Aceste plastice de mici dimensiuni pot fi confundate cu icrele de pește. De asemenea, fragmentele mai mici de microplastice pot fi ingerate de animale aflate la baza lanțului trofic, cum ar fi zooplanctonul. Plasticul care se acumulează în zooplancton se depozitează apoi în interiorul organismelor care se hrănesc cu acesta. S-au realizat puține cercetări sau chiar deloc cu privire la modul în care microplasticele pot urca în lanțul trofic și pot fi potențial amplificate în organismele mai mari. Totuși, se preconizează că biomagnificarea plasticului în rețeaua trofică va depinde de cantitatea de plastic ingerată și reținută, retenția fiind strâns dependentă de dimensiunea plasticului ingerat. Această acumulare și potențială biomagnificare a plasticului poate duce la malnutriția organismelor și poate reprezenta o amenințare la adresa biodiversității oceanului. În plus, microplasticele acumulate în organismele marine pot fi transferate la oameni atunci când aceștia consumă organisme contaminate, ceea ce ar putea cauza efecte adverse asupra sănătății.

Un studiu recent realizat de The Ocean Cleanup și de Institutul Regal Neerlandez pentru Cercetări Marine a constatat că nivelurile de microplastice de la suprafața insulei de gunoi din Atlanticul de Nord sunt aproape de a depăși limitele de siguranță pentru fauna marină din regiune. Deși consecințele exacte nu sunt cunoscute, cercetătorii susțin că ar putea exista efecte adverse semnificative asupra vieții marine dacă nu se iau măsuri pentru a combate această problemă. Un alt studiu realizat în 2021 a analizat acumularea de substanțe chimice și plastice la specii situate la mijlocul rețelei trofice din Atlanticul de Nord. Printre aceste specii s-au numărat Sardina pilchardus (sardină), Scomber spp. și Trachurus trachurus (macrou). S-a constatat că, deși concentrațiile mai multor substanțe chimice din interiorul peștilor au fost mai scăzute decât cele găsite la aceleași specii din zonele învecinate, în stomacurile a 29% dintre organismele eșantionate existau fragmente de plastic.

În timpul vârfului furtunii, uraganul Larry din septembrie 2021 a depus 113 000 de particule/m²/zi în timp ce trecea peste Newfoundland, Canada. Modelarea traiectoriilor inverse și analiza tipurilor de polimeri indică faptul că aceste microplastice ar fi putut proveni din ocean, în condițiile în care uraganul a traversat insula de gunoi din Atlanticul de Nord din cadrul acestui curent circular oceanic.

Eforturi de conștientizare și curățare Au fost întreprinse puține eforturi pentru a curăța insula de gunoi din Atlanticul de Nord. Conform Karei Law de la Sea Education Association, îndepărtarea microplasticelor „ar face probabil la fel de mult rău pe cât ar face bine, din cauza tuturor celorlalte viețuitoare mici din ocean care ar fi filtrate și ele odată cu acestea”. Pe 11 aprilie 2013, pentru a crește gradul de conștientizare, artista Maria Cristina Finucci a înființat Garbage Patch State (în ) la sediul UNESCO din Paris, în prezența directoarei generale .Garbage Patch State a fost primul dintr-o serie de evenimente desfășurate sub patronajul UNESCO și al Ministerului Italian al Mediului, declanșând o serie de expoziții de artă în întreaga lume, folosite pentru a atrage atenția asupra dimensiunii și gravității insulelor de gunoi și pentru a stimula conștientizarea și acțiunea.

Inventatorul neerlandez Boyan Slat și organizația sa nonprofit The Ocean Cleanup dezvoltă tehnologii pentru a curăța oceanele de plastic. Este planificat ca acțiunile de curățare să înceapă mai întâi în Marea insulă de gunoi din Pacific și, în cele din urmă, să se extindă la celelalte insule de gunoi de pe glob. Pe lângă curățarea microplasticelor din oceane, The Ocean Cleanup dezvoltă, de asemenea, tehnologii pentru a îndepărta bucățile mai mari de plastic din râuri, care sunt considerate în mare măsură principalele surse de plastic din ocean.

Note

Legături externe

Categorie:Oceanul Atlantic Categorie:Poluarea apei Categorie:Probleme ecologice Categorie:Deșeuri Categorie:Materiale plastice