Himerismul este un concept și manifest din literatura română, lansat de scriitorul Vasile Baghiu în 1998, în revista România literară.Baghiu, Vasile. Himerismul, un manifest poetic. Postfață la o trilogie, în România literară, nr. 8, 1998, p. 14-15
Definiție și încadrare
Himerismul teoretizează asupra unei direcții trans-naționale în poezie și are în vedere patru componente esențiale: transfigurarea, maladivul, călătoria și știința. Prin inventarea personajului Himerus Alter (prezent în majoritatea volumelor de poezie ale autorului), poetica himeristă urmărește trăirea unei „vieți paralele”, cu scopul cuprinderii diferitelor locuri de pe glob și a unor perioade din trecut, altfel inaccesibile din perspectivă strict biografistă. Boala, ca al doilea element important, se dorește o tehnică a evitării riscului superficialității și al ludicului (elemente specifice postmodernismului, de sub umbrela căruia autorul încearcă o ieșire, prin himerism), precum și un instrument de cunoaștere. Cât privește călătoria, ea devine în accepțiunea himeristă calea de ieșire din provincialism și de exprimare a lumii noastre globalizante. În sfârșit, abordarea științei cu mijloacele poeziei poate fi o șansă de „umanizare” a unui domeniu arid, greu accesibil. Programul himerismului constă în scrierea unui tip de poezie care să cuprindă toate aceste patru componente în substanța ei, iar dezideratele au în vedere recuperarea utopiei romantice și reflectarea lumii multiculturale de azi, cu problemele legate de identitate, înstrăinare etc.. Corpusul teoretic al manifestelor himerismului crește pe întreaga poezie scrisă de autorul lor și încearcă să lămurească mecanismele unei arte poetice care se confundă cu „stilul de viață poetic” și care propune trăirea „live” a poeziei scrise. Considerat „cel mai important manifest literar al sfârșitului de secol douăzeci”Diaconu, Mircea A.. Vasile Baghiu. Bovarism și alienare, în Convorbiri literare, aprilie 1999, p. 24, și în volumul "Fețele poeziei", Ed. Junimea, 1999, p. 191., "cea mai nuanțată, mai limpede și mai explicit expusă artă poetică din poezia anilor nouăzeci"Țone, Nicolae. "Moartea ca o invazie de cormorani...", prefața la volumul "Fantoma sanatoriului", Ed. Vinea, București, 2001, p. 13, "un manifest incitant"Abăluță, Constantin. Himerismul, un manifest incitant, în „România literară”, nr 23-24, 1998), himerismul pledează pentru cultivarea unui personaj apatrid, a unui cetățean universal (Himerus Alter), pentru ieșirea din provincialism pe seama cosmopolitismului, se opune spiritului demitizant al postmodernismului și pragmatismului său antipoetic și „privește înspre un nou secol în care globalizarea vieții pe Terra va fi o realitate”Baghiu, Vasile. Himerismul, o perspectivă transnațională, comunicare susținută la „A treia conferință internațională a Centrului PEN român”, Iași, aprilie 2000, publicat în revista 22, supliment literar, nr. 16, 2000, p. XIII Având conexiuni cu bovarismul lui Jules de Gaultier și cu tentația heteronomică a lui Fernando Pessoa, himerismul își propune, pe seama poeziei inventatorului său și a teoretizărilor, să scoată poezia din zona "eului biografist", prin "mimarea libertății depline". El poate trimite și la unele abordări psiho-terapeutice în care imaginea persoanei joacă roluri importante.
Himerismul este prima paradigmă literară care propune o ieșire din mișcarea postmodernistăChioaru, Dumitru: "Himerismul lui Baghiu este o provocare în stil avangardist."; în volumul "Noi developări în perspectivă", Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010Nicolau, Felix:„Himerismul îmi este simpatic pentru altceva – anume pentru încăpățânarea cu care se opune postmodernismului.”; în Luceafărul de dimineață, Nr. 28 / 23 septembrie 2009, articolul “Manifeste literare nouăzeciste și (post)douămiiste”Abăluță, Constantin: "Autor a patru volume și al unui manifest (Himerismul), Vasile Baghiu se desparte de generația sa propunînd ferm o altă paradigmă literară."; în "Ziarul de duminică" - supliment al "Ziarului Financiar", 30 martie 2001, articolul "Paradigma Baghiu"Miheț, Marius: „Între atitudinile alergice la postmodernismul autohton se numără și himerismul. Curiozitatea, căci există una, vine de la faptul că noțiunea nu este teoretizată și susținută de o grupare anume, ci de un singur scriitor. Lui Vasile Baghiu îi priește ipostaza donquijotescă. Și e perseverent. Așa se face că între 1998 și 2010 a publicat patru manifeste ale „curentului” himerist, considerându-l „cea mai coerentă direcție poetică de la oniriști încoace”.”; în România literară, nr. 33, 2012Diaconu, Mircea A.: „„Alături de Ioan Es Pop și Nicolae Coande, Vasile Baghiu este una din vocile poetice cele mai consistente apărute în ultimul deceniu, o voce care nu numai cã nu ignorã, dar repudiazã postmodernismul și intertextualismul, revendicându-se de la ceea ce Marin Mincu numea, cred, noul substanțialism. Vasile Baghiu a impus nu numai ceea ce poate fi numit îndeobște un univers literar, volumele de până acum fiind de o rară unitate emoțională, stilistică și tematică și toate vărsându-se , asemenea unor aluviuni, în ultima apariție editorială, numită Maniera (Ed. Pontica, 1998), ci și un manifest, un concept, himerismul, de la care orice înțelegere a poeziei lui ar trebui să pornească. Aș spune ca e ultimul mare manifest literar al sfârșitului de secol. Nu pentru ideologia sa intrinsecă, ci pentru că, am convingerea, acest program este expresia unei conștiințe poetice sigure și pentru că el poate oferi, așa cum o demonstrează poemele propriu-zise, o soluție pentru criza postmodernă a poeziei.”; în Convorbiri literare, aprilie 1999; în volumul Fețele poeziei, Ed. Junimea, 1999Tzone, Nicolae: „În cadrul generației nouăzeci, Vasile Baghiu este, fără doar și poate, Diferența. El chiar mărturisește la un moment dat, cu aplomb, acest lucru, autonumindu-se himerist și promulgând, cu o hotărâre ce ar onora pe oricare dintre poeții notabili de ieri și de azi, curentul literar al himerismului, care în viziunea sa, ar putea deveni „o direcție poetică”, „o cale posibilă pentru ieșirea din oboseala tematică și formală în care se află poezia română”. Astfel, el țese cu febrilitate matricea unui veritabil sistem liric, pe care nu numai că-l propune ca model, dar îl și întemeiază și legitimează printr-o poezie cu totul aparte, nu numai între confrații de generație, ci în genere în întregul perimetru al poeziei contemporane.”; în prefața la volumul Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, 2001Coande, Nicolae: „Cu Maniera, utopie lirică de referință a poeziei noastre contemporane, avem în fața ochilor un poet superior, important, care-și pune întreaga ființă în poem, acesta văzut nu ca un simplu joc – pentru că în joc nu e doar literatura, nu doar „maniera”, ci este chiar viața care agonizează „într-un hotel din Lima”, departe de sanatoriul din Bisericani, unde un tânăr poet crede că a inventat himerismul, spre stupefacția amuzantă a „capetelor pleoștite ale criticilor și istoricilor literari.””; în postfața la volumul Fantoma sanatoriului, Editura Vinea, 2001Cistelecan, Al.: „Vasile Baghiu are stofă de protagonist. Nu numai ca poet, dar și – de nu mai ales – ca poetician. Mai acum cinci ani el a pus la cale o insurecție programatică, publicînd în România literară un prim manifest al himerismului”; în volumul Al doilea top, Ed. Aula, 2004Nicolau, Felix: „Surpinde întrucâtva inaderența declarată a scriitorului la spiritul generației nouăzeciste. Spun „întrucâtva”, pentru că și „dizidentul” are o reprezentare culturală a lumii. Diferența față de propria lui genrație ar consta în faptul că el chiar se ia în serios și respinge ironia și parodia postmoderniste. Vasile Baghiu dorește reinstaurarea iluziei și a magiei.”; Manifeste literare nouăzeciste și (post)douămiiste, în Luceafărul de dimineață, Nr. 28, 23 septembrie 2009.Imediat după manifestul himerist, au apărut în deceniul următor și alte manifeste, cum ar fi fracturismul și deprimismul.
Scurt istoric
Ideea himerismului este legată de o întâmplare petrecută în 1988, în perioada în care Vasile Baghiu trăia la Sanatoriul de tuberculoză Bisericani din județul Neamț. Ea este descrisă în primul manifest și are semnificația unei revelații.Baghiu, Vasile: „Totul a început în ziua de 21 august 1988, când mă aflam în casa uneia dintre surorile mele, fumând, savurând ceaiuri chinezești, citind Jurnalele de călătorie ale lui Flaubert și ascultând la radio comentariile unei crainice de pe un post italian. Brusc, pe la orele 16,30, m-am gândit că în loc sa traiesc la sanatoriu, printre muribunzi și extrem de izolat, aș fi putut fi altcineva, un om care trăiește la Palermo sau în oricare alt oraș al Italiei, aș fi scris atunci din perspectiva acelui cetățean universal (Himerus Alter de mai târziu) pentru care granițele (geografice, dar și temporale) nici nu există. Și am scris. Eram deja altcineva și fusesem cuprins de un fel de febră ataractică, dacă pot să spun astfel, pentru că nu mai știam de nimic și de nimeni din jur. Grevat pe bovarismul lui Jules de Gaultier, himerismul se născuse, așadar, cam pe la orele 16,30, în ziua de 21 august 1988.”;Himerismul, un manifest poetic. Postfață la o trilogie, în România literară, nr. 8, 1998, p. 14-15., Au fost publicate până acum patru manifeste ale himerismului. Primul a apărut în România literară.Baghiu, Vasile. Himerismul, un manifest poetic. Postfață la o trilogie, în România literară, nr. 8, 1998, p. 14-15. Al doilea manifest, cu mai multe detalii teoretice și tehnice, a apărut în revista FamiliaCrăciun, Gheorghe; Mocuța, Gheorghe; Dan, Vasile; Vlad, Alexandru; Mureșan, Ion; Manolescu, Nicolae; Lefter, Ion Bogdan; Baghiu, Vasile; Mușina, Alexandru. Colocviul "O nouă direcție în literatura română?", în Familia, nr.5, 1998, p. 16-40, a fost inclus - într-o versiune corectată de autor - și în volumul "Fantoma sanatoriului"Baghiu, Vasile. Fantoma sanatoriului. Antologie poetică însoțită de manifestele himerismului și alte texte teoretice ale autorului, Ed. Vinea, București, 2001 și reprezintă textul intervenției autorului la colocviul „Există o nouă direcție în literatura română?”, organizat în primăvara anului 1998 de revista orădeană. Al treilea text-manifest asupra conceptului poetic al himerismului a fost publicat în revista PoesisBaghiu, Vasile. „Al treilea manifest al himerismului sau Experiența live a realității ficționale”, în Poesis, nr. 6-7-8, 2006, p. 21-26. și aduce noi lămuriri asupra relației viață-literatură discutată în manifestele anterioare. Al patrulea text asupra conceptului poetic al himerismului a fost publicat în revista Vatra„Al patrulea manifest al himerismului sau încercarea de a împăca poezia cu viața”; în „Vatra”, nr. 2, 2010; tema numãrului: „Manifeste poetice”, p. 52.
Evoluție și perspective