Povestiri imorale (în ) este un film erotic de antologie francez din 1973, regizat de Walerian Borowczyk. La momentul respectiv, acesta a fost cel mai explicit film al lui Borowczyk din punct de vedere sexual. Filmul este împărțit în cinci povestiri cu tematică erotică, care abordează pierderea virginității, masturbarea, setea de sânge și incestul. Acțiune

Filmul este împărțit în cinci povestiri:

Prima povestire îl are în centrul atenției pe André (Fabrice Luchini), care o duce pe verișoara sa de 16 ani (interpretată de Lise Danvers) la plajă pentru ca aceasta să-i facă felație, în ritmul valurilor mareei care se apropie. A doua povestire se intitulează „Thérèse, filosoafa”, o adaptare a romanului cu același titlu din 1748. Povestea prezintă o adolescentă de la țară (Charlotte Alexandra) care, după ce a fost închisă în camera ei, își împletește dorințele sexuale din imaginație cu devotamentul față de Hristos. A treia poveste o are în prim-plan pe Elizabeth Báthory (Paloma Picasso) în rolul unei contese care ucide fete tinere pentru a obține tinerețea veșnică scăldându-se în sângele lor, precum și pe o fată (Marie Forså) care își introduce perle în vagin.Walerian Borowczyk’s Heroines of Desire - Endnotes no.26. sensesofcinema.com Ultima poveste o are în centrul atenției pe fiica Papei Alexandru al VI-lea, Lucrezia Borgia (Florence Bellamy), care întreține relații sexuale cu rudele sale de sex masculin. Un alt episod, „Bestia” (cu Sirpa Lane în rolul principal), a fost inițial plasat între al doilea și al treilea, dar a fost eliminat din film în multe țări, fiind ulterior produs ca film de sine stătător.

Producție Până în 1972, Walerian Borowczyk era cunoscut în principal pentru diversele sale scurtmetraje, realizate pentru a însoți lansările de lungmetraje. Acestea generaseră venituri foarte mici din distribuirea în sălile de cinema, iar scurtmetrajele nu mai erau căutate ca filme de completare în programul cinematografelor. În această perioadă, Borowczyk s-a întâlnit cu producătorul Anatole Dauman, care i-a sugerat că, având în vedere că cenzorii din Franța relaxaseră legile, acesta ar trebui să realizeze un lungmetraj erotic pentru a atrage publicul.

Povestirile filmului sunt preluate din diverse surse, inclusiv de la scriitori și poeți suprarealiști. Prima poveste din film este inspirată din opera scriitorului suprarealist André Pieyre de Mandiargues. Titlul celei de-a doua povestiri este preluat dintr-un roman profan din secolul al XVIII-lea, al cărui autor este necunoscut. A treia poveste este o reinterpretare a cazului lui Elizabeth Báthory, bazată pe studiul poetei suprarealiste Valentine Penrose.Richardson, 2006. p. 114

Pentru baia contesei Báthory s-au folosit peste 100 de litri de sânge adevărat (de porc).

Lansare Povestiri imorale a fost proiectat în Regatul Unit în septembrie 1973 ca o versiune incompletă. Aceasta includea trei dintre scurtmetrajele antologiei. Filmul a fost lansat în cinematografele franceze pe 28 august 1974. Revista franceză de film Le Film français a precizat în 1974 că la Paris fuseseră proiectate 128 de filme clasificate ca „erotice”. Acestea au reprezentat 16% din încasările totale la box-office-ul francez. Povestiri imorale a vândut 359.748 de bilete, devenind astfel al doilea cel mai popular film din această categorie, după Emmanuelle (1974).

Filmul a fost proiectat la cea de-a 17-a ediție a Festivalului de Film Regus din Londra, desfășurat în noiembrie și decembrie 1973. A câștigat premiul „London Festival Choice” în cadrul festivalului.

Povestiri imorale a fost proiectat la cea de-a 12-a ediție a Festivalului de Film Polonez Kinoteka din Londra, în mai 2014.

Recepție În 1974, Povestiri imorale a câștigat Premiul L'Âge d'or, menit să comemoreze spiritul suprarealismului. După lansare, Borowczyk a început să piardă din favoarea criticilor de film. Revista New York Magazine a publicat o recenzie nefavorabilă, referindu-se la film ca fiind „episodic și dezarticulat, dar și scris cu multă prostie”, și descriind narațiunea, regia, interpretarea actorilor și imaginea din film ca fiind „mizerabile”.

Printre recenziile moderne, AllMovie a acordat filmului trei stele din cinci, considerând că primele două povestiri nu au funcționat la fel de bine ca următoarele două, și afirmând că acesta a reprezentat trecerea lui Borowczyk de la „materialul de artă la softcore; ca atare, materialul afișează inteligența caracteristică a regizorului, dar alunecă în exploatare puțin prea des”. Într-o prezentare generală a operei lui Borowczyk publicată în revista de film Senses of Cinema, Povestiri imorale este descris ca fiind cel mai slab dintre primele sale cinci lungmetraje, și se menționează că „abordarea lipsită de efect a materialului și perspectiva detașată a camerei îl apropie mai mult de un text suprarealist decât de un film pornografic”.

În recenzia sa din 2014 pentru The Guardian, Peter Bradshaw laudă filmul, menționând influența lui Ken Russell și a lui Pier Paolo Pasolini.

Note

Legături externe

Immoral Tales la Polish Internet Movie Database

Categorie:Filme din 1973 Categorie:Filme antologie Categorie:Filme avant-garde și experimentale franțuzești Categorie:Filme cu teme LGBTQ Categorie:Filme despre incest Categorie:Filme erotice din 1973 Categorie:Filme franțuzești din 1973 Categorie:Filme în limba franceză din 1973 Categorie:Ecranizări de romane franțuzești Categorie:Elisabeta Báthory în cultura populară