Partidul Țărănesc Croat (în , HSS) este un partid politic agrar din Croația, fondat la 22 decembrie 1904 de Antun și Stjepan Radić sub denumirea de Partidul Popular Țărănesc Croat (în , HPSS). Frații Radić considerau că realizarea statalității croate era posibilă în cadrul Austro-Ungariei, însă aceasta trebuia reorganizată ca o monarhie împărțită în trei părți egale: Austria, Ungaria și Croația. După crearea Regatului Iugoslaviei în 1918, partidul a solicitat autodeterminarea părții croate a regatului. Această poziție i-a adus un sprijin popular considerabil, culminând cu obținerea de către HPSS a 50 de mandate, reprezentând majoritatea locurilor alocate Croației la alegerile parlamentare din 1920.
În 1920, nemulțumit de poziția croaților în cadrul regatului, partidul și-a schimbat denumirea în Partidul Republican Țărănesc Croat (în , HRSS) și a început să promoveze desprinderea de regat și înființarea unei „Republici Croate” țărăniste pașnice. La alegerile din 1923 și 1925, HRSS și-a dublat numărul de voturi obținute, devenind al doilea cel mai mare partid din Parlamentul Iugoslaviei.
În 1925, confruntat cu persecuții constante din partea regimului, HRSS a fost nevoit să își modereze politica, să își schimbe denumirea în Partidul Țărănesc Croat (HSS), să recunoască Constituția Vidovdan și să formeze o coaliție cu Partidul Popular Radical sârb. Această decizie a dus la scăderea popularității HSS și la pierderea unei treimi din voturile sale la alegerile din 1927. După încetarea acordului de coaliție cu radicalii, HSS a format Coaliția Țărănească-Democratică împreună cu Partidul Democrat Independent al lui Svetozar Pribićević. După asasinarea lui Stjepan Radić în 1928, Vladko Maček a devenit noul președinte al HSS.
După proclamarea dictaturii regale de către regele Alexandru în 1929, HSS a fost interzis, iar membrii săi au fost persecutați. HSS a participat la alegerile din 1935 și 1938 ca parte a coaliției Opoziția Unită, ceea ce i-a permis să își recâștige influența. În 1939, Acordul Cvetković–Maček a dus la înființarea Banovinei Croației, administrată de HSS. După crearea Statului Independent al Croației (NDH), un stat-marionetă al Germaniei naziste, în 1941, HSS a fost interzis din nou, jumătate dintre membrii săi alăturându-se fie mișcării ustașe, fie partizanilor. O parte a rămas loială lui Maček, care considera că victoria Aliaților va aduce democrația liberală în Croația și va permite revenirea HSS la putere. În mai 1945, Maček a părăsit țara, iar HSS s-a divizat în două facțiuni care au boicotat alegerile din 1945 din cauza opoziției față de comuniști. În perioada Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (1945–1991), HSS a activat în exil.
În timpul destrămării Iugoslaviei, HSS a fost reînființat la 25 mai 1991 sub conducerea lui Drago Stipac. Partidul a intrat pentru prima dată la guvernare după alegerile parlamentare croate din 2000, ca parte a unei coaliții liberale (HSS–IDS–HNS–LS–SDA), în care Ivica Račan (SDP) a ocupat funcția de prim-ministru, iar președintele HSS, Zlatko Tomčić, funcția de Președinte al Parlamentului. HSS a pierdut alegerile din 2003 și a trecut în opoziție. În 2007, HSS a format o nouă coaliție liberală (HSLS–PGS–ZDS–ZS) și a condus ministerele Turismului și Agriculturii în al doilea cabinet al lui Ivo Sanader, precum și ministerele Turismului și Dezvoltării Regionale în cabinetul Jadrankăi Kosor. În 2011, partidul a obținut un singur mandat parlamentar și a revenit în opoziție. În 2015, HSS a câștigat un mandat ca parte a Coaliției Patriotice de orientare conservatoare și l-a susținut pe Tihomir Orešković pentru funcția de prim-ministru. În 2016, HSS a obținut cinci mandate ca parte a Coaliției Populare de orientare liberală.
Categorie:Partide agrare Categorie:Partide anticomuniste Categorie:Partide membre ale Partidului Popular European Categorie:Partide politice din Iugoslavia Categorie:Partide politice pro-europene din Croația