thumb|upright=1.6|Ponderea datoriei publice în PIB (%) în 2024, conform FMI thumb|upright=1.6|Ponderea datoriei în PIB în 2025 pentru toate țările din G20 și Uniunea Europeană În economie, raportul datorie/PIB (sau ponderea datoriei publice în PIB) este raportul dintre datoria acumulată de guvernul unei țări (măsurată în unități monetare) și produsul său intern brut (PIB) (măsurat în unități monetare pe an). Un raport datorie/PIB scăzut indică faptul că o economie produce suficiente bunuri și servicii pentru a-și plăti datoriile fără a contracta noi datorii. Considerațiile geopolitice și economice – inclusiv ratele dobânzilor, războaiele, recesiunile și alte variabile – influențează practicile de împrumut ale unei națiuni și decizia de a se îndatora în continuare. Economiștii și instituțiile internaționale avertizează că nu există un prag universal acceptat ca fiind „sigur” sau „periculos” pentru raportul datorie/PIB; sustenabilitatea datoriei publice depinde de factori precum perspectivele de creștere economică, ratele dobânzilor și instituțiile fiscale.Jonathan D. Ostry, Atish R. Ghosh and Raphael A. Espinoza, "When Should Public Debt Be Reduced?", IMF Staff Discussion Note 15/10 (2015), pp. 4–6, doi:10.5089/9781498379205.006.

Acesta nu trebuie confundat cu raportul deficit/PIB, care, în cazul țărilor ce înregistrează deficite bugetare, măsoară pierderea fiscală netă anuală a unei țări într-un anumit an (, sau modificarea netă a datoriei pe an) ca procent din PIB-ul acelei țări; pentru țările cu excedent bugetar, un raport excedent/PIB măsoară câștigul fiscal net anual al unei țări ca pondere din PIB-ul acesteia.

În special în macroeconomie, pot fi calculate diferite raporturi datorie/PIB. Cel mai frecvent utilizat raport este cel dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB), care reflectă finanțele guvernului, în timp ce un alt raport utilizat este cel dintre datoria totală și PIB, care reflectă finanțele națiunii în ansamblu.

Statistici

thumb|upright=1.6|lang=ro|Harta termică a evoluției raportului datorie/PIB pentru unele țări europene, în procente din PIB din 1995 până în 2017 thumb|upright=1.6|Raportul datorie/PIB în Europa Conform bazei de date World Economic Outlook a FMI (aprilie 2021),International Monetary Fund: World Economic Outlook DatabaseGeneral government gross debt(Percent of GDP) nivelul datoriei publice brute ca pondere în PIB a fost de 116,3% în Canada, 66,8% în China, 89,6% în India, 70,3% în Germania, 115,2% în Franța și 132,8% în Statele Unite.

thumb|upright=1.6|Datoria raportată la PIB pentru Statele Unite La sfârșitul primului trimestru din 2021, raportul dintre și PIB a fost de 127,5%.Federal Debt: Total Public Debt as Percent of Gross Domestic Product Federal Bank of St. Louis. Două treimi din datoria publică a SUA este deținută de cetățeni americani, bănci, corporații și ; aproximativ o treime este deținută de țări străine – în special China și Japonia. Prin comparație, mai puțin de 5% din datoria publică a Italiei și Japoniei este deținută de entități străine.

Aplicabilitate Raportul datorie/PIB măsoară al unei economii.

Unul dintre criteriile de convergență de la Maastricht prevedea ca datoria publică raportată la PIB să fie sub 60%.

Conform acestor două instituții, sustenabilitatea datoriei externe poate fi obținută de o țară „prin aducerea valorii actuale nete (VAN) a datoriei publice externe la aproximativ 150% din exporturile țării sau 250% din veniturile acesteia”. Se consideră că un nivel ridicat al datoriei externe are efecte dăunătoare asupra unei economii. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17 al Națiunilor Unite, parte integrantă a Agendei 2030, include o țintă privind gestionarea datoriei externe a țărilor sărace puternic îndatorate pentru a reduce riscul de supraîndatorare.

În 2013, , Ash și au reevaluat un studiu de cercetare foarte influent și intens citat, intitulat „” (Creșterea economică în vremuri de datorie), realizat de economiștii de la Harvard și . Herndon, Ash și Pollin au susținut că „erorile de codare, excluderea selectivă a datelor disponibile și ponderarea neconvențională a statisticilor de sinteză au dus la erori grave care au reprezentat în mod eronat relația dintre datoria publică și creșterea PIB-ului în 20 de economii avansate în perioada postbelică”. Corectarea acestor erori de calcul de bază a subminat concluzia centrală a lucrării, conform căreia o datorie prea mare provoacă recesiune. Rogoff și Reinhart au afirmat însă că rezultatele lor fundamentale rămân valabile, în ciuda erorilor semnalate.

Există o diferență între datoria externă denominată în moneda națională și datoria externă denominată în valută. O națiune își poate achita datoria externă exprimată în moneda locală din veniturile fiscale, însă pentru a-și achita datoria în valută trebuie să transforme veniturile fiscale în valută pe piața valutară, ceea ce exercită o presiune de depreciere asupra propriei monede.

Modificări

Modificarea raportului datorie/PIB poate fi exprimată astfel:

unde este raportul datorie/PIB la sfârșitul perioadei , iar este raportul datorie/PIB la sfârșitul perioadei anterioare (−1). Partea stângă a ecuației arată modificarea raportului datorie/PIB. Partea dreaptă a ecuației separă efectul și al creșterii economice asupra datoriei anterioare, de noua datorie sau de raportul dintre soldul bugetului de stat și PIB .

Dacă guvernul are capacitatea de și, prin urmare, de monetizare a datoriei, modificarea raportului datorie/PIB devine:

Termenul reprezintă modificarea raportului dintre masa monetară și PIB. Efectul pe care o creștere a soldurilor monetare nominale îl are asupra este ambiguu; deși crește cantitatea de bani din economie, valoarea reală a fiecărei unități monetare scade ca urmare a efectelor inflaționiste. Acest efect inflaționist rezultat din tipărirea de bani este numit taxă de inflație.

Note

Vezi și

Criza datoriilor europene Deficit bugetar Bulă economică Lista țărilor în funcție de datoria externă Lista țărilor în funcție de bugetul guvernamental Lista țărilor în funcție de nivelul veniturilor fiscale ca pondere din PIB

Legături externe

Categorie:Economie