Esbly este o comună franceză situată în departamentul Seine-et-Marne, în regiunea Île-de-France.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Comuna Esbly este riverană râului Marna pe malul stâng (partea de sud), la 40 km est de Paris și la 11 km sud-vest de Meaux.
Comune limitrofe
Geologie și relief Altitudinea comunei variază de la 42 de metri, în nord, la râul Marna, până la 111 metri în cel mai înalt punct, în locul numit „Les Quatre Vents”, centrul localității fiind situat la o altitudine de aproximativ 47 de metri (primăria). Comuna este clasificată în zona de seismicitate 1, ce corespunde unei seismicități foarte scăzute.
Climă Au fost efectuate mai multe studii pentru a caracteriza tipurile de climă la care este expus teritoriul național. Zonarea obținută diferă în funcție de metodele utilizate, natura și numărul parametrilor luați în considerare, rețeaua teritorială a datelor și perioada de referință. În 2010, clima comunei era de tip climat oceanic degradat al câmpiei Centrului și Nordului, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) bazat pe o metodă ce combină datele climatice cu factorii de mediu (topografie, utilizarea terenurilor etc.) și date ce acoperă perioada 1971-2000. În 2020, clima predominantă este clasificată Cfb, conform clasificării Köppen-Geiger, pentru perioada 1988-2017, și anume o climă temperată cu vară răcoroasă, fără sezon secetos. De asemenea, Météo-France publică în 2020 o nouă tipologie a climatelor Franței metropolitane, în care comuna este expusă unei clime oceanice alterate și se află în regiunea climatică Nord-estul bazinului Parisian, caracterizată printr-un însorire redus, o precipitație medie distribuită regulat pe parcursul anului și o iarnă rece (3 °C). De asemenea, face parte din zona H1a în conformitate cu reglementarea de mediu 2020 pentru construcțiile noi.
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 11,5 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 714 mm, cu 10,8 zile de precipitații în ianuarie și 7,7 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Torcy la 13 km distanță, este de 12,1 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 716,4 mm.
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022.
Hidrografie
Rețeaua fluvială a comunei este formată din șase cursuri de apă: râul Marna, cu o lungime de 514 km și principalul afluent al Senei, marchează limita nordică a comunei pe o distanță de 1,1 km; canalul de la Meaux la Chalifert; pârâul Coupvray sau pârâul Fréminette, cu o lungime de 4,6 km; canalul Grand Morin, paralel cu râul Grand Morin; râul , cu o lungime de 118,2 km și subafluent al Senei prin Marna, marchează limita estică a comunei pe o distanță de aproximativ 600 m; un braț de 2,3 km.
O parte din comună a fost inundată în ianuarie 2018 de o revărsare a Marnei.
Lungimea totală a cursurilor de apă de pe teritoriul comunei este de 6,54 km.
Mediul natural și biodiversitatea
Inventarul zonelor naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) are ca obiectiv acoperirea celor mai interesante zone din punct de vedere ecologic, în special în perspectiva îmbunătățirii cunoașterii patrimoniului natural național și a furnizării către diferiții decidenți a unui instrument de sprijin pentru luarea în considerare a mediului în amenajarea teritoriului.
Teritoriul comunal Esbly include o ZNIEFF de tip 1, „Les Prés” (17,94 ha), care acoperă două comune din departament.
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Esbly este clasificată drept centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri definite de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Aceasta aparține unității urbane Bailly-Romainvilliers, o aglomerație intradepartamentală ce grupează paisprezece comune, fiind oraș-centru. În plus, comuna face parte din zona metropolitană a Parisului, fiind o comună din coroana acesteia. Această zonă cuprinde 1.929 de comune.
Utilizarea terenurilor Utilizarea terenurilor în comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind acoperirea biofizică a terenurilor Corine Land Cover (CLC), este marcată de importanța teritoriilor artificializate (85,1% în 2018), în creștere față de 1990 (79%). Repartizarea detaliată în 2018 este următoarea: zone urbanizate (71,6%), terenuri arabile (9,2%), spații verzi, neagricole (7,4%), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (6,2%), păduri (5,7%).
În paralel, Institut Paris Région, agenția de urbanism a regiunii Île-de-France, a creat un inventar digital al utilizării terenurilor din Île-de-France, numit MOS (modul de ocupare a terenului), actualizat în mod regulat de la prima sa ediție din 1982. Realizat pe baza fotografiilor aeriene, MOS distinge spațiile naturale, agricole și forestiere, dar și spațiile urbane (locuințe, infrastructuri, echipamente, activități economice etc.) după o clasificare ce poate ajunge până la 81 de categorii, diferită de cea a Corine Land Cover. Institutul pune la dispoziție, de asemenea, instrumente care permit vizualizarea prin fotografie aeriană a evoluției utilizării terenurilor din comună între 1949 și 2018.
Toponimie Conform dicționarului departamentului Seine-et-Marne alcătuit de Stern și Hubert, prima mențiune a ceea ce nu era încă decât un cătun al parohiei Saint-Germain-lès-Couilly (sau Saint-Germain-sous-Couilly) apare în jurul anului 1140, sub forma Capela Esbeliaci. Esbly a purtat mai multe nume de-a lungul timpului: Abeli, Abelicium, Esbliaco, Esbliacum, E Beli, Ebli. Comuna ar purta numele actual, Esbly, din 1789.
Istorie Teritoriul localității Esbly este un sit de ocupare veche. Descoperirea unor morminte celtice și a unor monede ale tribului belgian al leucilor, având pe o parte un cap de mistreț și pe cealaltă un cap uman, indică faptul că celții au trăit aici încă din secolele VI-V î.Hr.
Până în secolul al XII-lea, localitatea a depins de arhiepiscopia din Sens, iar moșia sa de abația Saint-Germain-des-Prés, care deținea teritoriul localității Saint-Germain-lès-Couilly, în care Esbly se afla inclus alături de Montry.
O capelă a fost ridicată în 1185 de episcopul de Meaux, Simon de Lizy, unde un capelan venea să oficieze duminica.
Abațiile Sainte-Geneviève din Paris și Pont-aux-Dames dețineau câteva terenuri la Esbly (în special pajiștea care se întinde de la poalele localității Coupvray până la podul din Esbly), care au fost transformate în crescătorie de pește de către contele de Crécy, vasal al contelui de Champagne până în 1285 și vasal al regelui ulterior.
Aflată în posesia familiei de Vaudetar încă din vremea regelui Filip de Valois, moșia feudală Esbly a trecut în 1630 în proprietatea familiei Charlet, care a păstrat-o până în 1778. Familia Charlet locuia într-un castel situat pe strada Victor Hugo. Charlet, abate de Verdelot și senior de Esbly, a dispus construirea pe un teren oferit parohiei a actualei biserici, inaugurată la 24 iunie 1692[.
În 1742, pajiștea Vivier a fost vândută unchiului prințului de Rohan: cardinalul de Reims. Câțiva ani mai târziu, în 1778, domeniul familiei Charlet a fost adjudecat prințului Louis de Rohan, senior de Coupvray. Ultimul senior de Esbly, marchizul d'Arvilliers, a răscumpărat terenurile în jurul anului 1791. Pe coasta sudică a orașului, numită pe atunci „mica Burgundie” (în prezent strada Vignes), marchizul deținea o vie al cărei vin era unul dintre cele mai apreciate din regiunea Brie (un teasc comunal exista, de altfel, pe locul bisericii).
În jurul anilor 1893-1895, Esbly devine, la fel ca multe alte orașe, o „comună republicană”, al cărei prim primar a fost Claude Frager.
Populația orașului a crescut de-a lungul secolelor. Construcția gării în 1870 a favorizat extinderea târgului, care număra la acea dată 400 de locuitori. În 1894, comuna număra 600 de locuitori, ceea ce a dus la crearea biroului poștal, a unei brigade de jandarmerie pedestră și a unor servicii de omnibus care deserveau Crécy, Couilly, Quincy și Coupvray.
Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare.
În 2023, comuna număra 6072 locuitori, în scădere cu -2,38 % față de 2017 (Seine-et-Marne: +4,57 %, Franța fără Mayotte: +2,36 %).
Personalități ciclist câștigător al Turului Franței din 1911.
Note
Referințe
Bibliografie
Vezi și Lista comunelor din Seine-et-Marne
Legături externe
Resurse relevante pentru geografie:
Categorie:Comune din Seine-et-Marne