Criza energetică din România din august 2026 este o perioadă de tensiune majoră asupra Sistemului Energetic Național al României, determinată în principal de seceta hidrologică severă și de reducerea accentuată a debitelor Dunării și râurilor interioare. Situația afectează simultan producția de curent electric pe bază de energie hidraulică și funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost oprită controlat la finele lunii iulie, determinând declararea stării de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, creșterea importurilor de energie electrică și adoptarea unor măsuri speciale de gestionare a producției și consumului.
Context hidrologic În vara anului 2026, România s-a confruntat cu o secetă severă, care a avut ca efect debite foarte reduse ale principalelor cursuri de apă. La începutul lunii august debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, coborâse spre aproximativ 1400–1450 m3/s față de o medie multianuală de aproximativ 3900 m3/s pentru luna august.
Acest deficit de apă a limitat drastic producția centralei datorită disponibilității insuficiente a apei necesare pentru răcirea instalațiilor, Ministerul Energiei descriind fenomenul drept o „situație energetică de criză”.
Oprirea Unității 1 de la Cernavodă și starea de alertă La 28 iulie 2026 Nuclearelectrica a oprit controlat și a deconectat de la rețea unitatea 1 a CNE Cernavodă din cauza nivelului critic al Dunării. Oprirea a fost realizată preventiv, în conformitate cu procedurile aplicabile secetelor severe și cerințelor de securitate nucleară. Cele două unități nucleare reprezintă în mod normal o cincime din producția națională, fiecare având o capacitate instalată de 700 MW electrici.
Ca urmare a deficitului de producție, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august. Oprirea reactorului a crescut dependența de surse externe, forțând România să importe în orele de seară aproximativ 1700–1800 MW dintr-un consum total de peste 7000 MW. Autoritățile au avertizat că o oprire accidentală a Unității 2 ar fi ridicat deficitul acoperit din import la peste 2500 MW. Într-un studiu de vârf analizat de Transelectrica, consumul maxim estimat putea atinge 8500 MW în condiții de producție nulă din surse regenerabile (solare și eoliene).
Măsuri de urgență și intervenții hidrotehnice Pentru stabilizarea Sistemului Energetic Național, capacitățile de producție pe bază de gaz natural și cărbune au fost mobilizate la maximum, iar producția hidro a fost concentrată strategic în orele de vârf. În paralel, Executivul a autorizat de urgență peste 400 MW în capacități noi de producție și stocare. Consumatorilor casnici și industriali li s-a solicitat reducerea voluntară a consumului în intervalul 19:00–23:00, recomandându-se mutarea activităților electrocasnice mari pe timpul zilei (11:00–17:00), când aportul fotovoltaic este ridicat. Asociația Energia Inteligentă a subliniat totuși că aceste acțiuni puteau economisi doar 100–200 MW, valoare insuficientă în cazul unui scenariu sever.
Prioritatea zero a constituit-o menținerea în funcțiune a Unității 2 de la CNE Cernavodă. Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări de dragare și management hidrologic în zona Bala–Dunărea Veche. La începutul lunii august, au fost scufundate controlat mai multe barje destinate să acționeze ca praguri artificiale pentru redirecționarea debitului spre aducțiunea Cernavodă. La 9 august s-a raportat o creștere a nivelului apei cu 8 centimetri, asigurând funcționarea reactorului pentru cel puțin alte 9 zile, deși structura a rămas vulnerabilă la forța curenților.
Alertă europeană și impact economic Având în vedere riscurile regionale legate de seceta ce afecta simultan mai multe țări vecine, Ministerul Energiei a emis o alertă timpurie către Comisia Europeană și statele membre, semnalând limitările logistice ale rețelelor transfrontaliere în caz de vârf de consum.
Criza a avut un impact economic direct prin creșterea accentuată a prețurilor angro pe piața spot a energiei electrice, unde cotațiile s-au majorat cu 57 % de la o zi la alta și s-au dublat față de nivelul înregistrat cu o săptămână anterior, pe fondul reducerii contribuției unor surse de producție cu costuri marginale reduse, în special hidroenergia și energia nucleară. Analiștii economici au indicat că persistența unor costuri ridicate de producție și a prețurilor energiei ar putea accentua presiunile inflaționiste la nivel național.
La 11 august 2026 situația hidrologică de la Cernavodă s-a deteriorat în continuare. Sorin Rândașu, director pentru situații de urgență în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, a declarat că debitul Dunării la intrarea în România ajunsese la aproximativ 1370 m3/s, iar nivelul apei la Cernavodă atinsese pragul de −230 cm, nivel la care procedurile impun oprirea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă. Potrivit acestuia, Unitatea 2 urma să fie oprită în următoarele 48 de ore, în condițiile în care prognozele nu indicau precipitații semnificative în bazinul Dunării în următoarele cinci zile.
În aceeași zi, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că Unitatea 2 nu va putea fi menținută în funcțiune pe întreaga lună august. Potrivit acestuia, operațiunile de intervenție asupra cursului Dunării în zona Cernavodă, inclusiv lucrările de derocare, scufundarea unor barje și decolmatarea, nu au produs efectul așteptat asupra nivelului apei, în condițiile formării unor praguri și acumulări care afectează alimentarea cu apă a centralei. Lucrările de decolmatare urmau să continue și în eventualitatea opririi Unității 2, deoarece rezultatele acestora ar urma să fie luate în considerare la momentul repornirii unității. Bușoi a mai precizat că situația hidrologică dificilă afecta mai multe state europene, cu o situație deosebit de dificilă în țările riverane Dunării, precum România și Ungaria, și a anunțat convocarea unei reuniuni de urgență la nivel european pe tema situației energetice.
La 12 august 2026, Romeo Urjan, directorul de la Cernavodă, a subliniat faptul că la data de 13 august 2026, în jurul orelor dimineții, reactorul 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă va fi oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării. Reactorul a fost ulterior oprit etapizat în dimineața zilei de 13 august.
Note
Vezi și Sistemul Energetic Național Centrala nucleară de la Cernavodă Nuclearelectrica Hidroelectrica Seceta în România
Categorie:Crize energetice Categorie:Economia României Categorie:2026 în România