Mohamed Bazoum (în ; ) un politician nigerian care a ocupat funcția de președinte al Nigerului din 2021 până în 2023. A preluat funcția în aprilie 2021, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020–2021 și a supraviețuit unei tentative de lovitură de stat. A fost înlăturat din funcție în timpul loviturii de stat din Niger din 2023 de către membri ai gărzii prezidențiale și ai forțelor armate conduse de Abdourahamane Tchiani. A fost arestat și ulterior acuzat de trădare.
Înainte de a deveni președinte, a ocupat funcția de președinte al Partidului Nigerian pentru Democrație și Socialism (PNDS-Tarayya). De asemenea, a fost ministru al afacerilor externe din 1995 până în 1996 și din nou din 2011 până în 2016. A fost ministru de stat la Președinție pentru o scurtă perioadă în 2016, iar ulterior a fost numit ministru de stat pentru interior între 2016 și până la alegerea sa ca președinte în 2021, când a demisionat pentru a se concentra pe candidatura la alegerile prezidențiale din 2020–2021. Bazoum a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale cu 55,67% din voturi împotriva fostului președinte .
Bazoum, membru al poporului minoritar Ouled Slimane, este primul arab care devine președinte al Nigerului.
Biografie Mohamed Bazoum s-a născut în 1960 în satul Bilabrin din Nigerul Francez, în actuala regiune Diffa din Niger. El a fost crescut în orașul Tesker, situat la 200 de kilometri vest de Bilabrin, în regiunea Zinder. Bazoum este membru al poporului Ouled Slimane, un trib arab originar din regiunea Fezzan din Libia, care constituie o mică minoritate atât în Niger, cât și în cadrul populației arabe nigeriene mai largi.
Bazoum a urmat școala primară la Goure și a absolvit Liceul „Amadou Kouran Daga” din Zinder. A studiat filosofia în cadrul departamentului de filozofie al Facultății de Litere și Științe Umane de la Universitatea „Cheikh Anta Diop” din Senegal între 1979 și 1984. Bazoum și-a obținut apoi diploma de master în filozofie politică și morală, tot la Universitatea din Dakar, inclusiv o diplomă de studii aprofundate în logică și epistemologie.
După finalizarea studiilor, Bazoum a predat la mai multe licee provinciale timp de șase ani. El s-a alăturat, de asemenea, Sindicatului Național al Cadrelor Didactice din Niger (SNEN), un sindicat național. Bazoum a devenit apoi membru al comitetului executiv al Uniunii Sindicatelor Lucrătorilor din Niger (USTN), pe care a reprezentat-o la Conferința Națională din 1991.
Bazoum este căsătorit cu Hadiza Mabrouk Bazoum, care a devenit prima doamnă a Nigerului. Aceștia au patru copii: un fiu, Salem Bazoum, și trei fiice, printre care Zazia Bazoum și Khadija Bazoum. Bazoum este musulman sunit și un poliglot; vorbește araba, hausa, toubou, kanuri, franceza și engleza.
Carieră politică Bazoum a devenit membru fondator al Partidului Nigerian pentru Democrație și Socialism în 1990, alături de .
Bazoum a ocupat funcția de secretar de stat pentru cooperare în subordinea ministrului afacerilor externe și cooperării în guvernul de tranziție al prim-ministrului Amadou Cheiffou din 1991 până în 1993. A fost ales în Adunarea Națională din circumscripția specială Tesker drept candidat al PNDS la alegerile parțiale din 11 aprilie 1993; acestea au urmat după anularea alegerilor inițiale din Tesker, desfășurate în februarie.
După alegerile parlamentare din ianuarie 1995, care au fost câștigate de o coaliție de opoziție formată din Mișcarea Națională pentru Dezvoltarea Societății (MNSD) și PNDS, Bazoum a devenit ministru al afacerilor externe și cooperării în guvernul prim-ministrului , numit la 25 februarie 1995. El a fost inițial reconfirmat în această funcție după ce a preluat puterea printr-o lovitură de stat militară la 27 ianuarie 1996, dar a fost înlocuit în guvernul numit la 5 mai 1996. PNDS s-a opus lui Maïnassara, iar la 26 iulie 1996, Bazoum a fost plasat în arest la domiciliu alături de președintele PNDS, , la câteva săptămâni după alegerile prezidențiale din 1996. El și Issoufou au fost eliberați din ordinul unui judecător la 12 august 1996.
Bazoum a fost arestat alături de alți doi politicieni importanți din opoziție, printre care și secretarul general al MNSD, Hama Amadou, la începutul lunii ianuarie 1998, pentru că ar fi participat la un complot privind asasinarea lui Maïnassara. El nu a fost pus niciodată sub acuzare și a fost eliberat la o săptămână după arestare.
Carieră parlamentară La cel de-al Patrulea Congres Ordinar al PNDS, desfășurat în perioada 4–5 septembrie 2004, Bazoum a fost ales vicepreședinte al acestuia. Bazoum a fost ales din nou în Adunarea Națională la alegerile parlamentare din decembrie 2004, iar în timpul mandatului parlamentar care a urmat a ocupat funcția de al treilea vicepreședinte al Adunării Naționale și vicepreședinte al grupului parlamentar al PNDS.
Bazoum a fost unul dintre cei 14 deputați care au depus o moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului la 26 mai 2007; guvernul lui Amadou a fost demis în urma votului de neîncredere din 31 mai, iar Bazoum a lăudat „maturitatea clasei politice din Niger, care tocmai a pus capăt mandatului echipei specializate în prădarea fondurilor publice”.
După ce a îndemnat populația să boicoteze referendumul constituțional din august 2009, Bazoum a fost reținut pentru scurt timp și interogat timp de două ore la 14 iulie 2009. Bazoum a fost reales în funcția de vicepreședinte al PNDS la cel de-al Cincilea Congres Ordinar al partidului, desfășurat la 18 iulie 2009. În urma succesului referendumului, el l-a caracterizat drept o „lovitură de stat” și a declarat că alegerile parlamentare din octombrie 2009 au fost o „farsă electorală” menită doar să adauge un „luciu democratic”.
Președintele a fost înlăturat printr-o lovitură de stat militară la 18 februarie 2010. Cu această ocazie, Bazoum a declarat că „de asta ne temeam cel mai mult, de o rezolvare militară. Tandja ar fi putut evita acest lucru”. În calitate de membru marcant al Coordonării Forțelor Democratice pentru Republică (CFDR), o coaliție de opoziție, el a declarat la 23 februarie că CFDR dorea ca Tandja să fie judecat pentru înaltă trădare, deoarece abrogase constituția din 1999 în încercările sale de a rămâne la putere. Conform lui Bazoum, un astfel de proces era necesar pentru a-i descuraja pe viitorii lideri să urmeze o cale similară. El a menționat că junta ar trebui să îl rețină pe Tandja până la stabilirea unor „instituții democratice”, iar apoi Tandja ar trebui judecat, deși a adăugat că considera pedeapsa cu moartea ca fiind inutilă.
După ce Mahamadou Issoufou a câștigat alegerile prezidențiale din ianuarie–martie 2011, el a demisionat din funcția de președinte al PNDS în martie 2011, înainte de depunerea jurământului, în conformitate cu cerința ca șeful statului să nu participe la politica partizană; Bazoum a preluat funcția de președinte interimar al PNDS. Issoufou a preluat funcția de președinte al Nigerului la 7 aprilie 2011, iar Bazoum a fost numit în guvern ca ministru de stat pentru afaceri externe, cooperare, integrare africană și nigerieni din străinătate la 21 aprilie 2011.
Bazoum a fost mutat în funcția de ministru de stat la Președinție la 25 februarie 2015. Această mutare a fost văzută ca o modalitate de a-i permite lui Bazoum să se concentreze pe conducerea PNDS, în perspectiva candidaturii lui Issoufou pentru realegere în 2016.
A fost ales în Adunarea Națională la alegerile parlamentare din februarie 2016. După ce Issoufou a depus jurământul pentru al doilea mandat, Bazoum a fost numit ministru de stat pentru interior, siguranță publică, descentralizare și afaceri cutumiere și religioase la 11 aprilie 2016. A preluat funcția la 13 aprilie, succedându-i lui Hassoumi Massaoudou.
Presedinție (2021–2023) În calitate de membru de rang înalt al guvernului nigerian, Bazoum a fost desemnat succesor al lui Issoufou, care avea limita de mandate atinsă, drept candidat la președinție din partea PNDS la alegerile generale din Niger din 2020–2021. Campania prezidențială a lui Bazoum s-a axat pe idei precum rezolvarea problemelor demografice din Niger prin limitarea dimensiunii familiei și creșterea gradului de alfabetizare și a egalității de gen printr-o educație sporită pentru fete. Bazoum a promis, de asemenea, să combată insurgența ISIS în Niger, ajutând în acest proces țara vecină Mali, să consolideze apărarea și securitatea nigeriană și să combată corupția din țară. Bazoum nu a câștigat primul tur al alegerilor, desfășurat la 27 decembrie 2020, obținând doar 39,30% din voturi. Cu toate acestea, el a câștigat turul al doilea în februarie 2021 cu 55,67% din voturi și a depus jurământul ca președinte la 2 aprilie, victoria sa fiind confirmată la 21 martie.
În decembrie 2022, Bazoum a fost numit președinte în funcție al Uniunii Economice și Monetare Vest-Africane (UEMOA), în cadrul celui de-al 23-lea summit ordinar al șefilor de stat și de guvern ai organizației, desfășurat la Abidjan.
Răsturnarea de la putere La 26 iulie 2023, soldați din Garda Prezidențială, comandați de generalul Abdourahamane Tchiani, au blocat palatul prezidențial pentru a-l înlătura pe Bazoum. Lovitura de stat a fost condamnată de Uniunea Africană și de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS). ECOWAS le-a cerut puciștilor să îl elibereze neîntârziat pe Bazoum. Bazoum a fost înlăturat din funcție la sfârșitul zilei, colonelul-major declarând la televiziunea de stat că președintele a fost îndepărtat de la putere și că a fost înlocuit de o juntă militară ce își spune Consiliul Național pentru Salvgardarea Patriei, a cărei conducere a fost revendicată de generalul Tchiani la 28 iulie. Surse apropiate de Bazoum au afirmat că acesta decisese revocarea din funcție a lui Tchiani în cadrul unei ședințe de guvern anterioare loviturii de stat, la 24 iulie, deoarece relațiile dintre ei se tensionaseră. În discursul său adresat națiunii, Tchiani l-a acuzat pe Bazoum că a încercat să mușamalizeze problemele politice, socio-economice și de securitate ale țării.
După președinție La 27 iulie, Bazoum a scris pe Twitter că nigerienii care iubesc democrația vor avea grijă ca „câștigurile obținute cu greu să fie protejate”, indicând refuzul său de a demisiona din funcție. Ministrul său de externe, Hassoumi Massaoudou, a insistat că „puterea legală și legitimă” a țării rămâne la președinte și a reiterat că Bazoum se află într-o stare bună. De asemenea, el s-a declarat șef de stat interimar și a făcut un apel către toți democrații să „facă această aventură să eșueze”.
Se crede că Bazoum este reținut la palatul prezidențial alături de soția sa, Hadiza Bazoum, și fiul lor, Salem; fiicele sale se aflau în vacanță la Paris în momentul loviturii de stat. În ciuda faptului că este reținut, Bazoum a refuzat continuu să demisioneze și a reușit să rămână în contact cu lideri și oficiali internaționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, secretarul general al ONU António Guterres, comisarul UA și secretarul de stat al SUA Antony Blinken.
La 31 iulie, biroul președintelui ciadian Mahamat Déby a publicat fotografii cu acesta întâlnindu-se cu un Bazoum zâmbitor, marcând prima sa apariție publică de la lovitura de stat. La 3 august, într-un articol de opinie din The Washington Post, Bazoum a declarat că scrie „ca oostatic” și a făcut un apel către SUA și „întreaga comunitate internațională” pentru a ajuta la „restabilirea... ordinii constituționale”, avertizând că regiunea ar putea „cădea și mai mult sub influența rusă”. La 9 august, partidul său, PNDS-Tarayya, a anunțat că el și familia sa nu mai aveau energie electrică și apă curentă de o săptămână și mai aveau de mâncare doar hrană uscată și conserve. Rapoartele ulterioare au descris starea sa de sănătate ca fiind proastă. Cu toate acestea, medicul său a declarat că fostul președinte era „bine, dată fiind situația”, după ce l-a vizitat la 12 august.