Telemac Ciupercescu () a fost un avocat, proprietar funciar și om politic român, deputat și consilier comunal la Iași. Membru al societății culturale Junimea, Ciupercescu a activat îndeosebi în viața politică ieșeană, făcând parte din gruparea liberalilor moderați și intervenind în dezbaterile privitoare la compensațiile acordate Iașului după mutarea capitalei la București.
Biografie și profesie În însemnările sale despre membrii Junimii, Iacob Negruzzi consemnează că Telemac Ciupercescu s-a născut la Piatra, la 28 septembrie 1839, și a murit în 1888. În 1875, ziarul Alegătorul liber îl prezenta drept avocat și mare proprietar, între membrii unui comitet politic ieșean.„Comitetul Național-Liberal din Iași”, în Alegătorul liber, anul I, nr. 72, 28 iulie 1875, p. 1, disponibil online. Pregătirea sa juridică este menționată și de istoricul Gheorghe-Florin Știrbăț, care îl include între membrii Junimii proveniți din mediul juridic ieșean.
Activitate politică
Liberalii moderați din Iași
Ciupercescu a activat în cadrul regrupărilor liberale din Iași din a doua jumătate a anilor 1870. În timpul alegerilor senatoriale din aprilie 1877, „Tel. Ciupercescu” figura în comitetul liberalilor moderați din Iași, alături de Eugeniu Alcaz, Alexandru Ghica, Gheorghe Mârzescu și alți oameni politici locali.
La alegerile comunale din noiembrie 1878, liberalii moderați au colaborat cu gruparea conservator-liberală condusă la Iași de principele Grigore Mihail Sturdza. Ciupercescu a fost desemnat într-un comitet de acțiune însărcinat să negocieze colaborarea electorală dintre cele două grupări. Ulterior, el, Gheorghe Mârzescu și Vasile Conta au primit mandatul de a negocia cu gruparea conservatoare condițiile unei alianțe pentru alegerile Camerelor însărcinate cu revizuirea Constituției.
În noiembrie 1878, liberalii moderați au constituit asociația secretă „Liga Română Viața”, organizație care urmărea combaterea influenței economice evreiești și susținerea comercianților și industriașilor români. Ciupercescu a fost desemnat „membru propagator”, având sarcina de a populariza inițiativa în rândul comercianților și de a urmări aplicarea obiectivelor organizației.
În același an, prim-ministrul Ion C. Brătianu, prin intermediul lui Dimitrie A. Sturdza, a încercat să ajungă la un acord cu liberalii moderați asupra viitorului primar al Iașului. Brătianu l-a avut în vedere pe Ciupercescu, însă gruparea acestuia a condiționat acceptarea propunerii de înlocuirea prefectului Vasile Gheorghian. Înțelegerea nu s-a concretizat.
Activitatea parlamentară și municipală
Ciupercescu a fost deputat de Iași și membru al Consiliului Comunal al orașului. La 17 martie 1880 a adresat Camerei o interpelare referitoare la repararea Palatului Administrativ din Iași.
În aprilie 1880 a participat la dezbaterile parlamentare privind legea prin care statul oferea orașului Iași o serie de proprietăți drept compensație pentru pierderile produse prin mutarea capitalei la București. Ciupercescu s-a alăturat deputatului Nicolae Ionescu și a cerut eliminarea articolului 6 al proiectului, argumentând că acesta impunea orașului sarcini fiscale suplimentare, pe lângă obligația finanțării unei aducțiuni de apă și a unei școli politehnice.
El a contestat relația dintre articolul fiscal și compensațiile promise Iașului, arătând că reducerea impozitului funciar fusese adoptată în 1862 ca urmare a scăderii valorii proprietăților după mutarea capitalei. Propunerea de eliminare a articolului a obținut 21 de voturi, față de 40 împotrivă.
În cadrul Consiliului Comunal, Ciupercescu s-a opus acceptării legii în forma adoptată de Parlament. La 26 aprilie 1880 a propus respingerea ei integrală, dar voturile au fost împărțite în mod egal. A reluat propunerea la 29 aprilie, obținând din nou paritate. La votul final s-a numărat printre cei opt consilieri care au votat împotriva acceptării compensațiilor în forma stabilită de guvern.
La 25 februarie 1881, Ciupercescu a cerut Camerei să introducă pe ordinea de zi un proiect de lege care prevedea sancțiuni împotriva persoanelor care își ofereau numele ca intermediari la cumpărarea unor proprietăți pentru cei care nu aveau dreptul legal să le dobândească.
Junimea
Ciupercescu a fost membru al societății culturale Junimea, dar nu a desfășurat o activitate literară proprie. Iacob Negruzzi consemna că, în ultimii ani, acesta venea rar la întruniri și că nu scrisese nimic, deși afirma că mai citea din când în când.
În portretul umoristic dedicat lui Ciupercescu, Negruzzi nota că acesta refuza să recunoască faptul că depășise vârsta de 39 de ani. George Panu îl amintea, de asemenea, printre membrii care se prezentau numai rareori la ședințele societății.
Ciupercescu apare în fotografia colectivă a membrilor Junimii realizată în 1883, fiind identificat pe ultimul rând, alături de Nicolae Volenti și Vasile Bossie.
Implicarea în viața publică a Iașului
În 1875, Ciupercescu s-a numărat printre semnatarii unui manifest legat de monumentul ridicat la Iași în memoria domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Manifestul transforma comemorarea domnitorului într-un protest public față de anexarea Bucovinei de către Monarhia Habsburgică.
Ciupercescu s-a aflat și printre cei 78 de membri fondatori ai Cercului Jockey din Iași, asociație a elitelor locale din care mai făceau parte Vasile Pogor, Nicolae Gane, Leon Negruzzi, militari, proprietari și alți oameni politici ieșeni.
Note
Bibliografie
Categorie:Nașteri în 1839 Categorie:Nașteri pe 28 septembrie Categorie:Decese în 1888 Categorie:Avocați români Categorie:Deputați români Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea