Indicele de percepție a corupției (2025)border|150px|Drapelul statului Papua Noua Guinee Scor obținut 26 / 100 Loc global 142 / 182 Schimbare scor −5 (față de 2024) Organizație Transparency International Vulnerabilități majore Risc ridicat de derivă spre cleptocrație Subfinanțarea organismelor anticorupție Sub standardele UNCAC (Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției)Sursă date: Transparency International (2025)

Corupția în Papua Noua Guinee este de amploare. Conform revistei The Economist, „guvernele din PNG sunt notorii pentru corupție și riscă oricând să transforme statul într-o cleptocrație în toată regula”.

Incepele Indicele de percepție a corupției din 2025 publicat de Transparency International a evaluat 182 de țări în funcție de corupția percepută în sectorul public, pe o scală de la 0 („foarte corupt”) la 100 („foarte curat”). Aceste țări au fost apoi clasate în funcție de scorul obținut; țara clasată pe primul loc fiind considerată ca având cel mai onest sector public. În Indicele din 2025, Papua Noua Guinee a obținut un scor de 26 și s-a clasat pe locul 142. Pentru comparație cu scorurile regionale, cel mai bun scor dintre țările din regiunea Asia-Pacific incluse în indice a fost 84, scorul mediu a fost 45, iar cel mai slab scor a fost 15. Pentru comparație cu scorurile la nivel mondial, cel mai bun scor a fost 89 (locul 1), scorul mediu a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 9 (locul 181, la egalitate între două țări).

Papua Noua Guinee se află sub nivelurile satisfăcătoare stabilite de Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC), conform unui raport prezentat de Transparency International Papua New Guinea (TIPNG) în 2011. Raportul TIPNG a constatat că, în multe cazuri, organismele anticorupție din PNG au fost limitate de lipsa resurselor financiare.

Corupția politică și comercială

Corupția politică din Papua Noua Guinee este menținută în mare măsură de nepotismul politic și de sistemul de guvernanță bazat pe patronaj. Liderii aleși au tendința de a-și însuși și de a distribui resurse în cadrul propriilor circumscripții electorale pentru a-și asigura și menține sprijinul popular. Acest sistem de guvernanță este înrădăcinat în tradițiile melaneziene, unde credibilitatea și popularitatea unui lider în rândul alegătorilor săi sunt definite, în parte, de bogăția pe care este capabil să o distribuie și de puterea pe care o poate exercita.

Această problemă a fost agravată în PNG de modelul „politicianului devenit om de afaceri”, care a dominat scena politică de după 1975 și a estompat granițele dintre afaceri și politică, permițând politicienilor să redirecționeze fonduri publice în conturile lor personale. O analiză a întreprinderilor de mărime medie din PNG a arătat că majoritatea sunt deținute total sau parțial de politicieni actuali sau foști politicieni.

PNG are un potențial uriaș de resurse datorită bogățiilor sale naturale reprezentate de zăcăminte minerale, petrol, silvicultură, pescuit și turism. Cu toate acestea, un raport din 2010 al Human Rights Watch a constatat că veniturile naționale din industriile extractive au fost irosite pe scară largă prin corupția oficială, fără a lăsa vreun impact pozitiv vizibil asupra populației generale.

Conflictul dintre tradițiile melaneziene de „împărțire și grijă” și legislația de combatere a luării de mită iasă adesea în evidență în timpul ciclurilor electorale. Un candidat la alegerile din 2002, Allan Bird, a publicat o scrisoare deschisă în care și-a documentat experiențele: „Am fost dărâmat de atitudinea oamenilor de pe malul meu de râu, a căror unică motivație în viață pare să fie aceea de a trăi din pomeni guvernamentale sau de la parlamentari pentru tot restul vieții... Am avut chiar multe persoane care mi-au spus în cel mai direct mod că, dacă vreau să devin parlamentar, trebuie să plătesc (să mituiesc) alegătorul, pentru că «așa se fac lucrurile pe aici»”.

În 2012, prim-ministrul , la prezentarea în parlament a unei strategii anticorupție pe douăzeci de ani, a citat următoarele fapte de corupție frecvente comise de funcționari guvernamentali și birocrați:

Plata de mită pentru a obține un serviciu sau un tratament preferențial; Furtul de bani publici și achiziționarea ilegală de bunuri prin abuz de putere; Încălcarea procedurilor de achiziții publice; Conflictul de interese în luarea deciziilor; Nepotismul care are ca rezultat recrutarea și menținerea în funcție a personalului necalificat.

Din cauza corupției generalizate și în ciuda unui excedent bugetar, bogăția națională nu a reușit să ajungă la populație.

Poliția Regală din Papua Noua Guinee

(RPNGC) a devenit „ineficientă, coruptă și adesea abuzivă”, conform unei telegrame diplomatice divulgate de la Ambasada SUA din Port Moresby. Un raport realizat de National Integrity Systems a menționat cadouri și favoruri oferite poliției pentru ca anumite dosare să fie „băgate sub preș”. În 2011, comisarul de poliție a făcut pasul neobișnuit de a cere publicului să nu mai ofere mită polițiștilor. Comisarul s-a referit la practica comună de a plăti polițiștii pentru a evita amenzile pentru infracțiuni minore și a îndemnat populația să lase procesele-verbale să fie întocmite în loc să contribuie la cultura luării de mită.

Corupția în domeniul terenurilor și al exploatării forestiere

În august 2011, Guvernul din PNG a lansat o Comisie de Anchetă (COI) pentru a investiga concesionările abuzive efectuate prin Contracte de Concesiune Agricolă și de Afaceri cu Scop Special (SPABL). COI a fost inițiată în urma unei scrisori de avertizare timpurie din partea Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHCHR), trimisă la 11 martie 2011. Concluziile COI au fost amânate, dar era așteptat să fie prezentate în august 2012.

Conform unui raport publicat de Greenpeace în 2012, peste 5 milioane de hectare de terenuri cutumiere au fost concesionate necorespunzător între 2003 și 2011 prin intermediul SPABL-urilor. Terenul echivalează cu peste 11% din suprafața țării și peste 16% din pădurile comerciale accesibile. Potrivit raportului, 3,9 milioane de hectare sunt controlate de companii străine, iar dintre acestea, firme din Malaezia și Australia dețin cel puțin 3 milioane de hectare. Evaluarea și acordarea SPABL-urilor sunt gestionate de Departamentul pentru Terenuri și Planificare Fizică (DLPP), descris în raportul Greenpeace ca fiind „extrem de incompetent și complet corupt”.

În august 2011, Transparency International a răspuns promisiunii postelectorale a prim-ministrului de a „stârpi corupția oriunde apare”, recomandând ca punerea în aplicare a constatărilor COI să fie o prioritate.

este un proiect pilot pentru inițiativa a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice.April-Salome all set for carbon trading. The National June 22, 2010, Proiectul reprezintă, de asemenea, un caz emblematic de proastă gestionare și corupție.Chris Lang Anatomy of a deal: The April Salome REDD project in Papua New Guinea. Colin Filer How April Salumei Became the REDD Queen. In Tropical Forests Of Oceania: Anthropological Perspectives, edited by FILER COLIN, BELL JOSHUA A., and WEST PAIGE, 179-210. Australia: ANU Press, 2015. Money grows on trees The Economist June 6th 2009

Eforturile guvernamentale anticorupție

Agenția Națională Anticorupție

Agenția Națională Anticorupție (NACA) a fost înființată în aprilie 2004 și a fost prezidată de comisarul de poliție. Nouă agenții din sectorul public au colaborat cu NACA în scopul combaterii corupției din sectorul public: , Biroul Procurorului Public, Comisia Avocatului Poporului din Papua Noua Guinee, Biroul Auditorului General, Biroul Avocatului General, Departamentul Trezoreriei, Departamentul pentru Afaceri Provinciale și Guvernare Locală, Comisia de Venituri Interne și Departamentul de Management al Personalului.

Deși agențiile guvernamentale au desfășurat investigații privind delapidarea fondurilor publice, s-au făcut puține lucruri pentru a combate eficient corupția. Un număr de comentatori au afirmat că poliția este mult prea lipsită de resurse pentru a face progrese în lupta împotriva corupției. De exemplu, Unitatea de Informații Financiare a poliției nu dispune de personal suficient pentru a opri spălarea banilor și fraudele care implică fonduri publice. O telegramă a Ambasadei SUA a raportat că deficitul de resurse al poliției s-a reflectat în lipsa investigațiilor penale aduse în instanță.

Comisia Avocatului Poporului

Comisia Avocatului Poporului din Papua Noua Guinee este o instituție independentă creată pentru a oferi un mijloc de remediere cetățenilor afectați de nedreptăți administrative. Aceasta are dreptul de a trimite cazurile care implică acuzații de abatere ale funcționarilor guvernamentali către Procurorul Public, care ulterior poate trimite problema către Tribunalul de Conducere.

În 2005, Comisia Avocatului Poporului a declarat că, din cazurile analizate privind acuzațiile de abatere ale funcționarilor publici, 80% s-au referit la delapidare de fonduri și 20% la cazuri de „foloase personale”. O analiză a celor 34 de cazuri trimise Tribunalului de Conducere între 1976 și 1997 a arătat că 20 s-au soldat cu verdicte de vinovăție. Dintre aceste cazuri, 17 au rezultat în demiterea, suspendarea sau demisia liderului din funcție.

Strategia anticorupție a administrației O'Neill

În 2012, ministrul Serviciului Public, Bart Philemon, a estimat că 1 miliard PGK [467 milioane USD] din fondurile publice se pierd în fiecare an din cauza corupției. Prim-ministrul a declarat că PNG nu își mai poate permite să plătească costul corupției.

La numirea sa ca prim-ministru în august 2011, Peter O'Neill a lansat o campanie anticorupție intens mediatizată. În cadrul acesteia, el a anunțat viitoarea creare a unei Comisii Independente Împotriva Corupției (ICAC) și formarea unei echipe de elită de investigație anticorupție, numită , care a preluat funcțiile și capacitățile NACA și căreia i s-au alocat resurse financiare considerabil mai mari. Când Task Force Sweep a găsit dovezi care susțineau acuzațiile de comportament corupt din partea dlui O'Neill, acesta a ordonat desființarea echipei.

Grupul de Lucru pentru Strategia Națională Anticorupție (NACSTF)

În urma reconfirmării sale ca prim-ministru la alegerile generale din 2012, O'Neill a anunțat formarea unei alte agenții anticorupție, Grupul de Lucru pentru Strategia Națională Anticorupție (NACSTF). Conform unui anunț făcut în august 2012, rolul principal al NACSTF este de a pune în aplicare Strategia Națională Anticorupție 2010-2030, care fusese ratificată de UNAC în mai 2007. Potrivit lui O'Neill, grupul de lucru va fi alcătuit din reprezentanți ai principalelor departamente guvernamentale, inclusiv ai departamentelor Prim-Ministrului, Justiției, Poliției, Trezoreriei, Comisiei Avocatului Poporului, Auditorului General și Biroului Procurorului Public. Grupului de lucru i s-a alocat un fond de 500.000 PGK (146.500 USD) pentru înființare. Atribuțiile NACSTF includ:

Înființarea unei Comisii Naționale de Integritate sau a Comisiei Independente Împotriva Corupției (ICAC); Elaborarea de legislație pentru protecția avertizorilor de integritate; Elaborarea unei Legi privind Libertatea de Informare (FOI); și Punerea în aplicare a recomandărilor pendinte ale COI, cum ar fi cele referitoare la SPABL-uri.

Notă explicativă

Note

Vezi și

Legături externe The Coalition Against Corruption" – Transparency International Papua Noua Guinee

Categorie:Corupția după țară