Stejarul multisecular din Cajvana este un exemplar monumental de stejar pedunculat (Quercus robur L.) aflat în centrul orașului Cajvana, județul Suceava. Arborele a fost declarat monument al naturii de Academia Română în anul 1942.

Un studiu publicat în 2011 îl descria drept cel mai mare stejar pedunculat din sud-estul Europei și unul dintre cei mai mari stejari europeni. Cercetarea a estimat vârsta arborelui, la data efectuării măsurătorilor, la 810 ± 75 de ani, ceea ce plasează începutul creșterii sale în jurul anului 1200, într-un interval probabil cuprins între anii 1125 și 1275.

Amplasare și dimensiuni

Stejarul se află pe o înălțime din centrul orașului Cajvana, la aproximativ 120 de metri de râul Cajvana și la o altitudine de 399 de metri. Coordonatele publicate în studiul dendrologic sunt .

Conform măsurătorilor publicate în 2011, arborele avea o înălțime de 20,1 metri și o circumferință a trunchiului de 11,01 metri, măsurată la 1,30 metri deasupra solului. Circumferința corespunde unui diametru formal de 3,50 metri. Trunchiul, cu o formă aproape cilindrică, se desparte la înălțimea de 3,45 metri în două ramuri principale, ale căror diametre bazale erau de 1,85, respectiv 1,75 metri.

Coroana avea dimensiuni maxime de 22,4 metri pe direcția nord-est–sud-vest și de 18,8 metri pe direcția nord-vest–sud-est. Volumul total de lemn a fost estimat la aproximativ 85 m³: circa 35 m³ în trunchi, 39 m³ în cele două ramuri principale și 11 m³ în ramurile mai mici. Înaintea îndepărtării, în 2006, a unei ramuri secundare afectate de o furtună și întinse deasupra drumului județean, volumul arborelui depășea 90 m³.

Stabilirea vârstei Deoarece interiorul trunchiului este în mare parte gol, numărarea completă a inelelor anuale nu a fost posibilă. Echipa coordonată de chimistul Adrian Pătruț de la Universitatea Babeș-Bolyai a prelevat trei probe mici de lemn din pereții cavității interioare și le-a analizat prin spectrometrie de masă cu accelerator și datare cu carbon-14. Analizele au fost efectuate la National Ocean Sciences Accelerator Mass Spectrometry Facility, din cadrul Woods Hole Oceanographic Institution, Statele Unite ale Americii.

Cea mai veche probă, prelevată la 0,90 metri deasupra solului, a avut o vârstă radiocarbon de 736 ± 23 ani BP, echivalentă cu o vârstă calendaristică calibrată de 735 ± 10 ani la momentul cercetării. Proba provenea dintr-un punct situat la aproximativ 0,39 metri de centrul geometric al trunchiului. Prin estimarea timpului necesar creșterii porțiunii centrale lipsă și luarea în calcul a incertitudinii privind poziția măduvei, cercetătorii au obținut pentru arbore vârsta finală de 810 ± 75 de ani.

Starea arborelui și conservare alt=Stejarul multisecular din Cajvana|miniatura|270x270px|Stejarul multisecular din Cajvana La data studiului, stejarul se afla într-o fază de declin începută cu mai mult de un secol înainte. Trei ramuri principale și mai multe ramuri secundare lipseau, fiind rupte în timpul furtunilor sau al iernilor grele ori îndepărtate de localnici. Autorii studiului consemnau că peste 15% din ramurile coroanei rămase erau uscate.

În jurul anului 1870, arborele ar fi fost lovit de trăsnet, iar incendiul produs atunci ar fi provocat prăbușirea unei părți a coroanei. Modernizarea drumului județean aflat la aproximativ zece metri de stejar a presupus, în jurul anului 1985, tăierea unei rădăcini mari; cercetătorii au considerat că traficul rutier din apropiere a contribuit probabil la accentuarea declinului.

Trunchiul prezintă o cavitate interioară în formă de clopot, înaltă de 3,81 metri. La nivelul solului, cavitatea are o bază aproximativ elipsoidală, cu axele de 2,24 și 1,82 metri, iar deschiderea sa estică măsura, la data cercetării, numai 0,23 metri în lățime și 0,50 metri în înălțime.

Tradiții locale

Istoria orală a localității asociază stejarul cu două episoade care nu sunt atestate documentar. Potrivit unei legende, arborele ar fi fost plantat în anul 1241 pentru a marca o groapă comună în care ar fi fost îngropați localnici uciși în timpul marii invazii tătare. Intervalul rezultat din datarea cu radiocarbon, 1125–1275, nu exclude posibilitatea ca arborele să fi început să crească în preajma acelui an, dar nu demonstrează împrejurarea relatată de legendă.

O altă tradiție locală afirmă că, în 1476, domnul Moldovei Ștefan cel Mare și oștenii săi s-ar fi odihnit la umbra stejarului. Aceeași narațiune populară leagă numele localității de un caș de mari dimensiuni, făcut într-o vană și oferit voievodului. Lângă arbore a fost amplasat un basorelief care ilustrează popasul atribuit lui Ștefan cel Mare.

Recunoaștere publică

În 2018, stejarul din Cajvana a reprezentat România în finala concursului „European Tree of the Year”. A obținut 9.752 de voturi și s-a clasat pe locul al 13-lea.

Galerie foto

Note

Legături externe Cameră video în direct orientată spre stejar, pe site-ul Primăriei Orașului Cajvana Imagini cu stejarul din Cajvana la Wikimedia Commons

Categorie:Arbori celebri Categorie:Arbori ocrotiți Categorie:Monumente ale naturii din România Categorie:Județul Suceava