Grindelwald

Grindelwald este o comună situată în , în cantonul Berna, Elveția. Pe lângă localitatea de reședință, din comuna Grindelwald mai fac parte satele Alpiglen, Burglauenen, Grund, Itramen, Mühlebach, Schwendi, Tschingelberg și Wargistal.

Satul Grindelwald se află la o altitudine de 1 034 m. Atestată documentar pentru prima dată în 1146, localitatea a devenit o destinație turistică importantă din Elveția și din Alpi odată cu epoca de aur a alpinismului din secolul al XIX-lea. Zona este dominată de un sector al Alpilor Bernezi, cuprins între masivele și Eiger, care formează o barieră naturală. Alături de valea învecinată Lauterbrunnen, valea Grindelwald este parte integrantă din regiunea Jungfrau din Berner Oberland, situată între Interlaken și creasta principală a Alpilor Bernezi.

La fel ca Lauterbrunnen, Grindelwald este legat de Interlaken prin linia ferată Berner Oberland-Bahn și constituie punctul de plecare pentru Wengernalpbahn, care urcă spre Kleine Scheidegg. Aceasta din urmă este stația de pornire pentru Jungfraubahn, cea mai înaltă cale ferată din Europa și cale de acces către aria protejată Jungfrau-Aletsch.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Comuna este destul de întinsă și este împărțită în șapte comunități montane. Cu toate acestea, comuna este dominată de centrul turistic mare Grindelwald, situat puțin deasupra râului Lütschine Neagru, principalul râu al văii, acesta din urmă unindu-se cu Lütschine Alb. Satul este înconjurat de munții , Schwarzhorn, , , , , , Agassizhorn, Fiescherhorn, Mönch (cel mai înalt), Eiger, Lauberhorn și Männlichen, toți fiind situați fie pe teritoriul comunei, fie la granița acesteia. și , reprezentând respectiv „pasul mic” și „pasul mare”, sunt cele două trecători principale ale văii.

Grindelwald are o suprafață de 171,33 km². Din această suprafață, 49,47 km² sau 28,9% sunt folosiți în scopuri agricole, în timp ce 28,02 km² sau 16,4% sunt împăduriți. Din restul terenului, 3,06 km² sau 1,8% sunt suprafețe construite (clădiri sau drumuri), 1,37 km² sau 0,8% sunt ape (râuri sau lacuri), iar 89,21 km² sau 52,1% reprezintă teren neproductiv.

Din suprafața construită, locuințele și clădirile reprezintă 1,0%, iar infrastructura de transport 0,6%. Din terenul împădurit, 12,9% din suprafața totală este acoperită cu păduri dese, iar 2,3% cu livezi sau pâlcuri de copaci. Din terenul agricol, 5,1% sunt pajiști, iar 23,8% sunt folosite ca pășuni alpine. Toată apa din comună este apă curgătoare. Din suprafețele neproductive, 6,6% reprezintă vegetație neproductivă, 24,0% este teren prea stâncos pentru vegetație, iar 21,6% din teren este acoperit de ghețari.

Cele mai înalte vârfuri din vale, de la și până la Eiger și Mönch, fac parte din aria protejată Jungfrau-Aletsch, un sit din patrimoniul mondial.

La 31 decembrie 2009, districtul Amtsbezirk Interlaken, fostul district al comunei, a fost desființat. În ziua următoare, 1 ianuarie 2010, comuna s-a alăturat nou-creatului district Interlaken-Oberhasli.

Comune limitrofe

Climă Între anii 1981 și 2010, Grindelwald a înregistrat o medie de 145,4 zile cu ploaie sau ninsoare pe an, având o cantitate medie de precipitații de 1 450 mm. Cea mai ploioasă lună a fost august, perioadă în care Grindelwald a înregistrat o cantitate medie de 165 mm de ploaie sau ninsoare. În această lună au fost precipitații în medie timp de 14,4 zile. Luna cu cele mai multe zile de precipitații a fost iunie, cu o medie de 14,8 zile, dar cu o cantitate de doar 151 mm de ploaie sau ninsoare. Cea mai secetoasă lună a anului a fost februarie, cu o medie de 89 mm de precipitații repartizate pe parcursul a 9,7 zile.

Deoarece teritoriul comunei se întinde de la Lütschental (la aproximativ 730 metri peste nivelul mării) până pe vârful Mönch (4 110 metri), se înregistrează în mod natural diferențe uriașe de temperatură medie. Etajul montan și cel subalpin se extind de la fundul văii până la limita superioară a pădurii, aflată la aproximativ 2 000 metri. Acolo, coniferele și ninsorile înlocuiesc treptat foioasele și ploile. Deasupra acestei limite se află etajul alpin, format din tundră alpină. Ultima regiune, situată la o altitudine de peste 3 000 metri, aparține zonei de .

Transport

Gara din Grindelwald, situată în centrul satului Grindelwald, este deservită de trenurile companiei Berner Oberland Bahn (BOB), care circulă spre Interlaken, și de trenurile companiei Wengernalpbahn (WAB), care circulă spre și mai departe spre Wengen și Lauterbrunnen. La Kleine Scheidegg se poate face legătura cu Jungfraubahn, care urcă prin interiorul muntelui Eiger până la Jungfraujoch.

În afară de gara din Grindelwald, în comuna Grindelwald există alte opt gări. Acestea sunt Burglauenen, Grindelwald Terminal și Schwendi pe linia BOB; Grindelwald Grund, Brandegg și Alpiglen pe linia WAB; precum și Eigerwand și Eismeer pe linia Jungfraubahn.

Telegondola Gondelbahn Grindelwald-Männlichen conectează Grindelwald cu Männlichen și, prin continuarea călătoriei pe telecabina Luftseilbahn Wengen-Männlichen, oferă o rută alternativă către Wengen. Telecabina Eiger Express, construită recent, conectează direct Grindelwald de Eigergletscher, pe linia Jungfraubahn. Atât telegondola spre Männlichen, cât și Eiger Express au punctul de plecare la Grindelwald Terminal.

Atât First, cât și Pfingstegg sunt de asemenea accesibile prin transport pe cablu. În plus, în timpul sezonului de vară, autobuzele circulă de la Grindelwald la Meiringen prin , la o altitudine de aproape 2 000 de metri peste nivelul mării.

Istorie Grindelwald a fost menționat pentru prima dată în 1146 sub numele de Grindelwalt. Această denumire derivă probabil din cuvintele din germana înaltă veche grintil (barieră) și walt (pădure), descriind astfel natura văii. Conform unei legende, numele Grindelwald provine de la doi călugări ai mănăstirii Interlaken. După ce au explorat văile râului Lütschine, aceștia ar fi raportat despre Grinden și Wald, adică stânci și păduri. Aceasta a fost inițial explicația pentru originea numelui.

Cele mai vechi urme ale unei așezări din zonă sunt unelte neolitice izolate, descoperite în jurul satului Grindelwald. De asemenea, pe teritoriul comunei au fost găsite mai multe monede din epoca romană. În Evul Mediu Clasic, pe dealul Burgbühl de deasupra satului a fost construit un castel.

În 1146, regele Conrad al III-lea a acordat mănăstirii Interlaken proprietăți în Grindelwald. La sfârșitul secolului al XII-lea, baronii din văile alpine ale regiunii care a devenit Oberlandul Bernez au intrat în război împotriva ducelui expansionist Berthold al V-lea de Zähringen. Ducele a învins o coaliție de nobili în valea Grindelwald în 1191. Victoria i-a permis să extindă puterea casei de Zähringen în Oberland, să extindă orașul Thun și să fondeze orașul Berna. Începând cu secolul al XIII-lea, mănăstirea Interlaken a început să cumpere drepturi și terenuri în Grindelwald, înlăturându-i în cele din urmă pe nobilii locali din vale. Mănăstirea a continuat să-și exercite influența în sat, iar în 1315 și din nou în 1332 le-a ordonat sătenilor să efectueze incursiuni în Unterwalden pentru a sprijini ambițiile politice ale protectorilor starețului. Drept răspuns la aceste atacuri, în 1342, a atacat Grindelwaldul. Câțiva ani mai târziu, în 1348–1349, sătenii s-au alăturat unei revolte eșuate împotriva puterii bisericești. În 1528, orașul Berna a adoptat Reforma Protestantă și a trecut la răspândirea noii credințe în Grindelwald împotriva voinței populației. Berna și-a impus voința, a convertit satul și a secularizat abația Interlaken și domeniile acesteia. Grindelwald a devenit parte din districtul Interlaken, aflat sub autoritatea unui guvernator bernez.

Prima biserică din sat a fost o construcție din lemn de la jumătatea secolului al XII-lea. Clădirea din lemn a fost înlocuită în 1180 cu Biserica Sfânta Maria, zidită din piatră. Această biserică a fost înlocuită în secolul al XVI-lea, iar biserica actuală a fost construită în 1793. La 18 august 1892, o mare parte a satului a fost distrusă de un incendiu. În acea zi, în două ore, 116 clădiri din valea Grindelwald au fost distruse, iar 412 locuitori au rămas fără adăpost.

Industria turismului a început la Grindelwald la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când străinii au descoperit pitorescul așezării. Imaginile cu peisajele au fost reproduse pe scară largă, făcând rapid satul celebru la nivel internațional. În secolul al XIX-lea, mulți englezi au venit în sat pentru a escalada vârfurile alpine din jurul văii. Finsteraarhorn (4 274 m), (3 692 m), Eiger (3 967 m), (4 078 m) și Gross Fiescherhorn (4 049 m) au fost toate escaladate în cursul secolului al XIX-lea, ascensiunea pe Wetterhorn marcând începutul epocii de aur a alpinismului. Ascensiunea peretelui nordic al muntelui Eiger, în 1938, a fost de asemenea o piatră de hotar în istoria alpinismului.

Drumul spre Grindelwald a fost construit între anii 1860 și 1872, iar calea ferată din Oberlandul Bernez a ajuns în sat în 1890, ambele transformând o călătorie anevoioasă într-o excursie simplă și permițând turismului de masă să pătrundă în sat. În 1888, Grindelwald a devenit prima stațiune din Oberlandul Bernez deschisă și ca destinație de iarnă, principalele atracții fiind plimbările cu sania, curlingul, patinajul și, din 1891, schiul. Prima stațiune s-a deschis în 1888, în 1889 existau 10 hoteluri, iar până în 1914 numărul acestora a ajuns la 33. În 1893 a fost construită o cale ferată cu cremalieră până la , care a fost extinsă până la Jungfraujoch în 1912. Numeroase teleschiuri, telecabine, trasee de drumeție și cabane alpine au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul al XX-lea pentru a le permite turiștilor să exploreze munții, printre care se remarcă ascensorul Wetterhorn, unul dintre primele furniculare aeriene moderne. Astăzi, aproape întreaga economie din Grindelwald se bazează pe turism. Telegondola, inaugurată în 2020, reprezintă ultima dezvoltare majoră din vale.

Regiunea Grindelwald a făcut obiectul unor cercetări științifice, inclusiv în lucrările „Alpine Studies” (Studii alpine) ale alpinistului englez W. A. B. Coolidge (1912) și în programul de cercetare UNESCO „Omul și Biosfera” al Institutului de Geografie al Universității din Berna privind efectele turismului (1979–1984).

Demografie Grindelwald are o populație (la nivelul lunii decembrie 2020) de 3 800 de locuitori. În 2010, 18,0% din populație era formată din cetățeni străini rezidenți.

Cea mai mare parte a populației (în 2000) vorbea limba germană (3 531 sau 86,8%) ca primă limbă, portugheza era a doua cea mai răspândită limbă (183 sau 4,5%), iar franceza era a treia (69 sau 1,7%). Existau 60 de persoane care vorbeau italiana și patru persoane care vorbeau retoromana.

Populația localității este redată în graficul următor:

Religie Conform recensământului din anul 2000, 690 de persoane (17,0%) erau de religie catolică, în timp ce 2 874 de persoane (70,6%) aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. Din restul populației, 31 de persoane (aproximativ 0,76% din populație) erau de religie ortodoxă, 2 persoane (aproximativ 0,05% din populație) aparțineau Bisericii Creștin-Catolice, iar 105 persoane (aproximativ 2,58% din populație) aparțineau unei alte biserici creștine. O singură persoană era de religie mozaică, iar 32 de persoane (aproximativ 0,79% din populație) erau de religie musulmană. Existau 14 persoane de religie budistă și o persoană care aparținea unei alte religii. Un număr de 144 de persoane (aproximativ 3,54% din populație) nu aparțineau niciunei religii, fiind agnostice sau atee, iar 227 de persoane (aproximativ 5,58% din populație) nu au răspuns la întrebare.

Situri de patrimoniu de importanță națională