Sierre este o comună din cantonul Valais, Elveția, reședința districtului Sierre, situat pe valea Ronului. Datorită mediei de 300 de zile însorite pe an, Sierre este supranumit „Orașul Soarelui” (în ).
Este ultimul oraș oficial vorbitor de franceză din cantonul Valais înainte de frontiera lingvistică dintre zonele francofonă și germanofonă, situată la doar câțiva kilometri de oraș, în pădurea Finges. În Sierre există și o minoritate germanofonă, care reprezintă aproximativ 8% din populație.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
În 2009, Sierre se întindea pe o suprafață de 19,2 km². Din această suprafață, 6,61 km² (34,5%) erau folosiți în scopuri agricole, iar 4,1 km² (21,4%) erau acoperiți de păduri. Din restul teritoriului, 6,6 km² (34,4%) erau ocupați de construcții și infrastructură, 1,31 km² (6,8%) de ape (râuri și lacuri), iar 0,6 km² (3,1%) reprezentau terenuri neproductive.
Din totalul suprafeței construite, clădirile industriale reprezentau 5,4%, locuințele și alte clădiri însumau 10,3%, iar infrastructura de transport ocupa tot 10,3%. Infrastructura de apă și energie, alături de alte zone cu destinație specială, alcătuiau 4,0%, în timp ce parcurile, zonele verzi și terenurile de sport reprezentau 4,4%. În ceea ce privește fondul forestier, 18,7% din suprafața totală era acoperită de păduri compacte, iar 2,7% de livezi sau pâlcuri de copaci. Din terenurile agricole, 6,9% erau destinate culturilor arabile, 2,5% pajiștilor și pășunilor, iar 25,1% erau ocupate de livezi sau plantații de viță-de-vie. Suprafața acvatică a comunei era împărțită între lacuri (1,3%) și râuri sau pârâuri (5,5%).
Comuna este capitala districtului Sierre și se află în mijlocul văii Ronului, pe malul drept al fluviului. Pârâul de munte Raspille, din apropiere, este considerat linia de demarcație dintre zonele francofonă și germanofonă ale Elveției. Localitatea cuprinde orașul Sierre, satele Granges, Noës și Muraz, precum și cătunele și așezările Gerunden, Plantzette, Vieux-Sierre, Bourg, Glarey, Borzuat, Zervettaz, Villa d'en Bas, Villa d'en Haut, Sous Géronde, Cuchon și Monderèche.
Sierre este un punct de plecare către stațiunile turistice din Val d'Anniviers, care cuprinde satele Vercorin, Chandolin, Vissoie, St-Luc, St-Jean, Grimentz, Zinal și Ayer. De asemenea, orașul este legat de Crans-Montana printr-un funicular.
Lacul Géronde este un lac de mici dimensiuni situat la periferia orașului.
Relieful vălurit al fundului văii provine dintr-o prăbușire masivă de teren din perioada postglaciară, desprinsă din creasta abruptă și fracturată din nord.
Climă În Sierre se înregistrează în medie 87,2 zile cu precipitații (ploaie sau ninsoare) pe an, cantitatea totală atingând 657 mm. Luna cea mai ploioasă este decembrie, când precipitațiile medii ajung la 72 mm, repartizate pe o perioadă de aproximativ 7,9 zile. August este luna cu cele mai multe zile cu precipitații (în medie 8,4 zile), deși cantitatea totală este de doar 58 mm. În schimb, cea mai secetoasă lună este septembrie, când se înregistrează o medie de 37 mm de precipitații pe parcursul a 5,7 zile.
Istoric Sierre a fost menționat pentru prima dată în jurul anului 800 sub numele de Sidrium, deși un document din secolul al XII-lea atestă fondarea așezării în anul 515. În 1179 a fost atestat ca Sirro, iar în 1393 ca Syder.
Preistorie Zona din jurul orașului actual, în special colina Gerunden, a fost locuită încă din vremuri foarte îndepărtate. Șantierele arheologice de pe colina Gerunden au scos la iveală obiecte neolitice și inventar funerar (inclusiv un topor din piatră șlefuită), arme și bijuterii din Epoca Bronzului, piese din prima Epocă a Fierului, precum și inscripții, vase, bijuterii și monede din epoca romană. De asemenea, au fost descoperite un vas din steatit din Evul Mediu Timpuriu și un inel sigilar din aur purtând numele Graifarius, datând din secolul al VI-lea. Alte situri de pe colinele învecinate și din apropierea capelei Saint-Ginier, a castelului Villa, precum și a bisericilor Sainte-Croix, Grands-Prés, Muraz, Glarey și Bernunes au furnizat morminte ce provin din Epoca Bronzului și până în epoca carolingiană. La Grands-Prés se găsește o vatră de foc datând de la începutul celei de-a doua Epoci a Fierului (secolele V–VI î.Hr.).
În epoca romană, regiunea nu adăpostea o așezare urbană majoră, ci mai degrabă o serie de reședințe aristocratice izolate. Sub capela Saint-Ginier au fost descoperite vestigiile unei case sau domenii romane. Alte ruine din aceeași perioadă au fost identificate în apropierea castelului Villa, sub biserica Sainte-Croix (unde s-a găsit o mică baie terasată) și la Grands-Prés, lângă Muraz, unde au fost excavate temeliile unei alte locuințe. Pe colina Gerunden, zidăria prevăzută cu contraforturi atestă prezența unei foste clădiri publice sau administrative. Tot la Saint-Ginier au fost scoase la iveală cinci altare, iar în așezările din împrejurimi au mai fost găsite două, dintre care unul închinat zeului Mercur. În perioada timpurie a imperiului, în Sierre a locuit Caius Cominus Chiu, duumvir (primar) al entității administrative Civitas Vallensium. Mai târziu, în epoca imperială târzie, în aceeași zonă își avea reședința și familia senatoarei Vinelia Modestina.
Capela Saint-Félix a fost ridicată pe colina Gerunden în secolul al V-lea sau la începutul secolului al VI-lea.
Evul Mediu și din perioada modernă timpurie În anul 515, domeniul din Sierre a fost oferit ca feudă Abației Saint-Maurice de către regele Burgundiei, . Până în secolul al XI-lea, feuda Sierre a trecut în posesia episcopului de Sion. Familiile aristocratice și locuitorii acesteia trăiau pe colinele Gerunden, Vieux-Sierre și Plantzette. Pe fiecare dintre aceste coline se înălța câte un castel ce slujea drept reședință pentru reprezentanții episcopului și loc de refugiu pentru populație. Castelele au fost dărâmate la mijlocul secolului al XIV-lea, când familiile nobiliare l-au sprijinit pe episcop în războiul purtat împotriva celor din Zenden și a conților de Savoia. Fortărețele dărâmate și satele din jur au fost părăsite, iar majoritatea locuitorilor s-au mutat mai la nord, în zona numită Plan-Sierre. Singura fortificație care a supraviețuit războaielor din secolul al XIV-lea a fost castelul Goubing, situat la sud-est de Sierre, care aparținea seniorilor de Granges.
Organizația numită Contrée din Sierre a fost la origine o asociație dedicată administrării terenurilor comunale. În calitate de vasali ai episcopului, membrii săi aveau dreptul de a se întruni de două ori pe an pentru a reglementa gestionarea terenurilor comune și treburile poliției locale. În secolele al XIV-lea și al XV-lea, această cooperativă a căpătat un rol politic mai important, preluând administrarea treburilor curente din sate și obținând dreptul de a-și numi propriii judecători. Cu timpul, această structură a evoluat în Noble Contrée, care a format nucleul districtului (Zenden) Sierre, din care s-a dezvoltat ulterior orașul Sierre. Așezarea Plan-Sierre a preluat rapid rolul de lider în cadrul Noble Contrée. Până în 1798, conducerea Noble Contrée era numită de un consiliu format din reprezentanții satelor, sub autoritatea trimisului episcopal. În 1559, Plan-Sierre s-a divizat în patru cartiere: Villa, Monderèche, La Salla și Glarey, iar în 1620 a fost construită primăria.
Secolul al XIX-lea În calitate de capitală a districtului, Sierre s-a opus trupelor franceze în timpul invaziei din 1798–1799. În 1799, orașul a fost ocupat de armatele franceze și ale cantonului Vaud, francezii stabilindu-și aici cartierul general.
În timpul conflictelor dintre zona conservatoare din Valais Superior și cea liberală din Valais Inferior, Sierre a fost sediul guvernului între 1839 și 1840. După 1848, satele din Noble Contrée au devenit comune în conformitate cu noua constituție a cantonului Valais, iar districtul Sierre a rămas cu capitala la Sierre. Noul consiliu executiv al orașului era alcătuit din nouă membri, în timp ce consiliul general (organul legislativ) număra 60. Inițial, majoritatea politică a fost deținută de conservatori (deveniți ulterior creștin-democrați). În 1913, acestora li s-au alăturat liberalii, în 1945 social-democrații, iar în 2004 verzii.
Sierre în perioada modernă La începutul secolului al XX-lea, Sierre a dobândit o importanță economică deosebită, prelucrarea aluminiului fiind facilitată istoric de accesul facil la energie hidroelectrică. Astfel, companiile din industria aluminiului Novelis și Alcan au ajuns să angajeze 1 200 de muncitori în Chippis și Sierre.
În 2007, a fost creată aglomerația Sierre/Crans-Montana pentru a aborda problemele comune, în special din domeniile turismului și transportului.
Demografie La nivelul lunii decembrie 2020, Sierre avea o populație de 16 819 locuitori. În ceea me privește limba maternă (potrivit datelor din anul 2000), majoritatea populației vorbește franceza (10 710 persoane sau 74,8%), germana este a doua cea mai răspândită limbă (1 803 persoane sau 12,6%), iar italiana ocupă locul al treilea (765 de persoane sau 5,3%). De asemenea, șase persoane sunt vorbitoare de romanșă.
Evoluția populației este prezentată în graficul următor:
Religie
La recensământul din 2000, 11 139 de persoane (77,8%) s-au declarat de confesiune romano-catolică, în timp ce 715 (5,0%) aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. În ceea ce privește restul populației, 359 de locuitori (aproximativ 2,51%) erau de religie ortodoxă, 3 persoane (circa 0,02%) aparțineau Bisericii Creștin-Catolice, iar 310 persoane (2,17%) erau de altă confesiune creștină. Au fost înregistrați 5 persoane de religie iudaică (0,03%) și 430 de musulmani (3,00%). De asemenea, 31 de persoane erau budiste, 8 hinduse, iar 25 aparțineau altor culte. Un număr de 636 de locuitori (4,44%) s-au declarat fără religie, agnostici sau atei, iar 805 persoane (5,62%) nu au răspuns la această întrebare.
Patrimoniu de importanță națională Centrala electrică și clădirile companiei Alusuisse (Centrale Électrique et Bâtiments Alusuisse) sunt înscrise pe lista bunurilor culturale de importanță națională. De asemenea, întregul oraș Sierre și împrejurimile sale sunt incluse în Inventarul patrimoniului construit din Elveția.
Atracții turistice Sierre găzduiește Muzeul Viței-de-Vie și Vinului, precum și un muzeu dedicat memoriei poetului Rainer Maria Rilke, care a locuit aici până la sfârșitul vieții și este înmormântat în orășelul Raron din apropiere.
Personalități Prințesa Henriette a Belgiei (1870–1948, Sierre), pasionată de sport și considerată cea mai bună trăgătoare de elită din rândul femeilor din familiile regale. (1878–1959, Sierre), pictor, gravor, vitralist, jurnalist și om politic. (1907–1994, Sierre), compozitor de muzică pentru corn alpin. (1929–1986), jucător profesionist canadian de hochei pe gheață și primul portar din NHL care a purtat mască de protecție în timpul meciurilor, înmormântat la Sierre. (n. 1973, Sierre), regizor de film elvețian. (n. 1979, Sierre), fost fotbalist, cu 463 de selecții la nivel de club și 45 în echipa națională a Elveției.
Note
Referințe
Vezi și Listă de localități din cantonul Valais
Legături externe
Categorie:Localități din cantonul Valais Categorie:Comune din cantonul Valais Categorie:Orașe din Elveția