„Există necunoscute necunoscute” (în ) este o propoziție extrasă dintr-un răspuns dat de secretarul apărării Statelor Unite Donald Rumsfeld la o întrebare adresată în cadrul unei conferințe de presă a Departamentului Apărării (DoD) în , despre lipsa de dovezi care să lege guvernul Irakului de aprovizionarea grupărilor teroriste cu arme de distrugere în masă. Rumsfeld a declarat:

Afirmația a făcut obiectul multor comentarii. În (2013), autorul o denumește „matricea Rumsfeld”. Tot în 2013, declarația are un rol central în documentarul (Cunoscuta necunoscută), în regia lui .

Necunoscutele cunoscute se referă la „riscuri de care ești conștient, cum ar fi zborurile anulate”, pe când necunoscutele necunoscute sunt riscuri ce provin din situații atât de neprevăzute că nu sunt de obicei luate în considerare.

Origine Declarația lui Rumsfeld a atras atenția asupra conceptelor de cunoscute cunoscute, necunoscute cunoscute, și necunoscute necunoscute, dar aceste concepte erau deja în uz în aprovizionarea din domeniul apărării încă de pe la sfârșitul anilor 1960. Într-un studiu sponsorizat de Aerospace Industries Association în 1968, Hudson Drake de la North American Rockwell a susținut că contractorii din domeniul apărării trebuie să rezolve și necunoscutele cunoscute, dar și „necunoscutele neanticipate”. Tot în 1968, gen.-lt. William B. Bunker consemna că, la dezvoltarea de sisteme complexe de armament „există două feluri de probleme tehnice: necunoscutele cunoscute, și necunoscutele necunoscute”. Utilizarea conceptului era suficient de comună în industrie încât în limbaj ajunsese să apară și varianta prescurtată „unk-unks”.

Termenul era folosit frecvent și în cadrul NASA. Rumsfeld l-a citat pe în memoriile lui; el a scris că auzise pentru prima oară „o variantă a frazei” de la Graham atunci când fuseseră colegi în pe la sfârșitul anilor 1990. Chiar Rumsfeld mai folosise acești termeni în public, afirmând într-un discurs din 2000 că „există cunoscute cunoscute, necunoscute cunoscute și necunoscute necunoscute. Activitatea de informații eficientă trebuie să le ia pe toate în considerare”.

Termenii „necunoscute cunoscute” și „necunoscute necunoscute” sunt adesea utilizate în cercurile de management al proiectelor și de .

Utilizarea contemporană este în mare parte consistentă cu cele mai vechi utilizări cunoscute. De exemplu, termenul a fost folosit în mărturiile date în fața Comisiei Regale din Columbia Britanică pentru mineritul uraniului în 1979:

Termenul a apărut și într-un articol din New Yorker din 1982 despre , care citează exemplul , cauza prăbușirii avioanelor în anii 1950..

Reacție Editorialistul canadian a denumit sintagma „de fapt o distilare strălucite a unei chestiuni destul de complexe”. Economistul și bloggerul australian a scris: „deși limbajul este, poate, chinuit, ideea de bază este și validă, și importantă”.

Filosoful psihoanalitic Slavoj Žižek spune că, dincolo de aceste trei categorii, mai există și o a patra, cunscutul necunoscut, adică ceea ce refuzăm intenționat să recunoaștem că știm: „dacă Rumsfeld crede că principalele pericole din confrontarea cu Irakul sunt «necunoscutele necunoscute», adică amenințările din partea lui Saddam a căror natură nu putem nici să o bănuim, atunci arată că principalele pericole se află în «cunoscutele necunoscute»—credințele dezavuate, supozițiile, și practicile obscene pe care ne prefacem că nu le știm, deși formează fundalul valorilor noastre publice.”

Sociologii germani Christopher Daase și Oliver Kessler sunt de acord că pentru practica politică poate fi determinat de relația între „ce știm, ce nu știm, și ce nu avem cum să știm”, dar au afirmat că Rumsfeld a omis „ceea ce nu ne place să știm”.

Evenimentul a apărut în mai multe cărți care discută evaluarea riscului.

Rumsfeld și-a intitulat autobiografia publicată în 2011 (Cunoscut și necunoscut: memorii). Într-o notă a autorului de la începutul cărții, el recunoaște expres sursa titlului cărții și dă câteva exemple ale gradului mare de vizibilitate al afirmației lui. (Cunoscuta necunoscută) este titlul documentarului biografic realizat de în 2013 despre Rumsfeld. În el, Rumsfeld definește inițial „cunoscutele necunoscute” drept „lucruri pe care credem că le știm, dar de fapt nu le știm”, și spre sfârșitul filmului le redefinește drept „lucruri pe care le știm, dar nu știm că le știm”.

Comentariul lui Rumsfeld a primit în 2003 din partea din Regatul Unit.

În aprilie 2003, editorialistul Hart Seely de la a aranjat declarațiile publice ale lui Rumsfeld prezentând pasajul „necunoscutelor necunoscute” drept o pretinsă poezie intitulată „” („Necunoscuta”). Seely a publicat ulterior o întreagă colecție, (Crâmpeie de inteligență: poezia existențială a lui Donald H. Rumsfeld; 2003). Poeziile au fost apoi puse pe muzică de pianistul Bryant Kong și interpretate de soprana Elender Wall.

Contextul istoric După cum sugera Rumsfeld în autobiografia sa, filosoful grec antic Socrate s-a gândit la necunoscutele cunoscute și la necunoscutele necunoscute. Mult mai târziu, filosoful și teologul Toma d'Aquino în Summa Theologiae a subliniat și el diferența importantă între ignoranța recunoscută și ignoranța inconștientă.

Afirmația lui Rumsfeld este și o paralelă la o mai veche zicală:

Acesta a fost identificat adesea începând cu secolul al XIX-lea drept proverb anonim persan, arăbesc, african, japonez, oriental sau pur și simplu vechi, ori le-a fost atribuit unor autori de la Confucius la Bruce Lee. Proverbul este de fapt o traducere apropiată (în ordinea inverstă) a unei epigrame medievale a lui al-Khalil ibn Ahmad al-Farahidi despre „patru feluri de om”, după cum relata Al-Ghazali (1058–1111), epigramă menționată și în poeziile lui Nasir al-Din al-Tusi și .

„Necunoscutele necunoscute” au fost menționate ocazional și în deceniile anilor 1950 și 1960. În 1950, se făcea observația că cercetarea sociologică este plină de „necunoscute necunoscute”. Într-un discurs din 1962, biochimistul laureat Nobel Melvin Calvin a discutat cum omenirea „trebuie să lămurească nu doar cunoscutul și «necunoscutul cunoscut», ci și vastul «necunoscut necunoscut»”.

În 1955, doi psihologi americani, Joseph Luft și Harrington Ingham, au creat un grid 2x2 în procesul de dezvoltare al , un „model grafic de comportament interpersonal” care clasifică cunoașterea despre comportamentul și motivațiile personale după dacă persoana sau ceilalți din jur sunt conștienți de aceste comportamente și motivații. De exemplu, motivația cuiva poate fi (ne)cunoscută de acea persoană și (ne)cunoscută de ceilalți. O altă schemă similară de clasificare este modelul de învățare al competenței conștiente publicat în 1960, unde cunoștințele și aptitudinile unei persoane sunt clasificate după câte de (in)conștiente și (in)competente sunt.

Științele analitice Termenul „necunoscute cunoscute” a fost aplicat și la identificarea substanțelor chimice prin abordări de chimie analitică, anume spectrometria de masă. În multe cazuri, o necunoscută pentru un cercetător, detectată într-un experiment este de fapt cunoscută în literatura chimică, în bazele de date de referintă sau într-o resursă de pe Internet. Aceste tipuri de compuși sunt numiți „necunoscute cunoscute”. Termenul a fost avansat la început de Little et al. și a apărut de mai multe ori în literatura de după aceea ca abordare generală.

Note

Legături externe

Categorie:Ignoranță Categorie:Epistemologie