Catherine Martina Ann Connolly (născută pe 5 noiembrie 1955) este un politician irlandez care din 11 noiembrie 2025 ocupă funcția de președinte al Irlandei. A ocupat funcția de Teachta Dála pentru circumscripția Galway West din 2016 până la alegerea sa ca președinte în 2025.
Născută în Galway, Connolly și-a început cariera politică în cadrul Partidului Laburist, din partea căruia a fost aleasă în Consiliul Municipal Galway în 1999 și a deținut funcția de primar al orașului Galway între 2004 și 2005. A părăsit partidul în 2006, în urma unei dispute privind selecția candidaților. După ce a candidat fără succes ca independentă la alegerile generale din 2007 și 2011 în circumscripția Galway West, Connolly a fost aleasă în Dáil în 2016. A devenit prima femeie din Irlanda care a ocupat funcția de Leas-Cheann Comhairle (vicepreședinte al camerei inferioare a parlamentului), servind în cel de-al 33-lea Dáil din iulie 2020 până în noiembrie 2024. Connolly a candidat ca independentă la alegerile prezidențiale din 2025, beneficiind de sprijinul partidelor Sinn Féin, Social Democrații, Laburist, Poporul Înaintea Profitului, Verzii, al mișcării „100% Redress” și al mai multor membri independenți ai Oireachtas (parlamentul irlandez). I-a învins pe Heather Humphreys și Jim Gavin într-o victorie detașată, obținând 914.143 de voturi de primă preferință – cel mai mare număr de voturi de primă preferință acordate unui candidat individual din istoria Republicii Irlanda. Ea este a treia femeie care ocupă această funcție, după Mary Robinson și Mary McAleese.
Din punct de vedere ideologic, Connolly este situată pe spectrul politic de la stânga la extrema stângă, autodefinindu-se drept socialistă și pacifistă. Susținătoare a neutralității Irlandei, opiniile sale privind politica externă au fost descrise de Politico drept „adesea antioccidentale”; ea critică NATO, precum și creșterea cheltuielilor militare și de apărare ale Uniunii Europene și militarizarea generală a Europei. Connolly a condamnat invazia rusă a Ucrainei din 2022 și a descris atitudinea NATO față de Rusia drept „belicistă”. Susținătoare vocală a Palestinei, Connolly critică vehement Israelul, pe care l-a numit „stat genocidar”. Ea pledează pentru reunificarea Irlandei. Pe plan intern, a susținut legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex și a avortului. Connolly vorbește limba irlandeză și a lucrat anterior ca psiholog clinician și avocat pledant.
Tinerețe și educație Catherine Martina Ann Connolly s-a născut pe 5 noiembrie 1955 și a crescut în Shantalla, orașul Galway, fiind al nouălea dintre cei 14 frați (șapte băieți și șapte fete). Tatăl ei a fost tâmplar și constructor de ambarcațiuni, specializat în construirea bărcilor cu vele de tip „Galway hooker”. Mama ei a decedat la vârsta de 43 de ani, când Connolly avea nouă ani; se presupune că decesul a fost cauzat de complicații legate de astm. Familia a locuit într-unul dintre primele ansambluri de locuințe sociale din Galway. În anii '70, Connolly a condus o campanie pentru construirea unor terenuri de tenis în Shantalla.
Connolly a afirmat că și-a „însușit ideile socialiste” în perioada în care a crescut, prin activități de voluntariat desfășurate de la o vârstă fragedă. A participat la acțiuni ale organizației „Legiunea Mariei” (Legion of Mary), precum curățenia în locuințe și vizitele la spitale, continuând ulterior activitatea de voluntariat în cadrul Ordinului de Malta. Connolly a obținut o diplomă de licență în psihologie la University College Galway, spre sfârșitul anilor '70, și un masterat în psihologie clinică la Universitatea din Leeds, în 1981, profesând apoi ca psiholog clinician timp de mai mulți ani. Ulterior, Connolly a obținut o diplomă în drept la University College Galway, în 1989, după care a urmat cursurile instituției King's Inns, devenind avocat pledant (barrister) în 1991.
Viziuni politice Connolly este descrisă în presă drept un politician independent de stânga sau de extremă stânga pe scena politică irlandeză. În mai 2025, revista The Phoenix a prezentat-o ca fiind o „socialistă de lungă durată”, considerată de orientare „de stânga” și „republicană irlandeză” în perioada în care a activat în Partidul Laburist, deși Connolly a precizat, în septembrie 2025, că nu a susținut niciodată IRA Provizorie în timpul conflictului nord-irlandez (The Troubles) și că, în opinia sa, „violența nu a fost niciodată justificată” în acea perioadă. Connolly se declară pacifistă. Clare Daly și Mick Wallace (ambii foști deputați în parlamentul irlandez și în Parlamentul European) sunt aliați politici ai lui Connolly; aceasta din urmă și-a exprimat susținerea pentru Daly în campania pentru realegerea în Parlamentul European din 2024, iar într-un interviu acordat revistei *Hot Press* în 2025, Connolly a afirmat că îi poartă un „respect deosebit” lui Wallace și lui Daly.
Politică internă Connolly a susținut referendumul din 2013 privind reforma sistemului judiciar irlandez, afirmând că adoptarea acestuia „i-a redat încrederea în democrație”. Ea a susținut referendumul din 2015 din Irlanda privind căsătoria între persoane de același sex. În 2018, Connolly a susținut abrogarea celui de-al optulea amendament, măsură care a permis Parlamentului (Oireachtas) să legifereze în domeniul avortului, sprijinind legalizarea avortului până la termenul de 12 săptămâni de sarcină. În 2025, Connolly a declarat: „Forțele noastre de apărare există pentru a ne proteja populația, suveranitatea și... pentru a promova pacea acolo unde au izbucnit conflicte”. Ea a adăugat: „Irlanda are nevoie de Forțele sale de apărare. Trebuie să le prețuim, să le respectăm și să le susținem membrii. Însă Irlanda nu are nevoie de o armată”, argumentând că „armatele poartă războaie” și sunt „incompatibile cu neutralitatea unei națiuni”.
Connolly consideră că consumul de droguri și dependența ar trebui tratate în primul rând ca probleme de sănătate, și nu ca infracțiuni. Ea și-a exprimat sprijinul pentru demersurile de dezincriminare a consumului de droguri, evidențiind contribuția unor politicieni precum Gino Kenny la promovarea acestei cauze. În opinia sa, incriminarea nu abordează cauzele profunde ale dependenței, ci, dimpotrivă, îi pedepsește pe cei vulnerabili. Connolly a descris eutanasia drept o chestiune complexă, însă a precizat că acceptă principiul autonomiei individuale în ceea ce privește deciziile de la sfârșitul vieții. Ea susține ideea de a permite oamenilor să ia astfel de decizii, cu condiția existenței unor mecanisme solide de protecție care să prevină abuzurile.
Politică externă În 2025, Politico a descris opiniile lui Connolly privind politica externă ca fiind favorabile neutralității, „adesea antioccidentale” și anti-NATO, subliniind totodată criticile sale „tranșante” la adresa Israelului. Uniunea Europeană și militarismul Connolly și-a exprimat îngrijorarea cu privire la contestarea neutralității Irlandei; ea a afirmat că pacea Irlandei este amenințată de ceea ce a numit „complexul militar-industrial belicos” din Europa. În 2025, Connolly a remarcat că „cu siguranță nu ne putem încrede” în țări precum „SUA, Anglia și Franța”, deoarece acestea „sunt profund implicate într-o industrie a armamentului care provoacă vărsare de sânge în întreaga lume”. În luna septembrie a acelui an, Connolly a asociat creșterea cheltuielilor militare ale Germaniei cu „complexul militar-industrial” și a afirmat că există „anumite paralele cu anii '30”, făcând referire la reînarmarea Germaniei sub regimul nazist. Unii academicieni au replicat susținând că cele două situații erau „fundamental diferite”. Aceștia au afirmat că reînarmarea nazistă urmărea expansiunea teritorială, în timp ce creșterea cheltuielilor Germaniei moderne viza descurajarea și apărarea. Ca răspuns, ambasadorul Germaniei în Irlanda, David Gill, și premierul irlandez (Taoiseach) Micheál Martin au criticat-o pe Connolly.
Connolly a criticat Uniunea Europeană, afirmând că aceasta promovează o „agendă neoliberală flagrantă”. Ea s-a opus ratificării Tratatului de la Nisa în cadrul referendumului din 2002, precum și ratificării Tratatului de la Lisabona în ambele referendumuri organizate pe această temă. Referitor la referendumul din 2016 privind apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană, într-un discurs susținut în Dáil la scurt timp după ce Regatul Unit a votat pentru ieșirea din UE, Connolly a declarat că guvernul irlandez „a participat activ la campania bazată pe frică, menită să determine electoratul britanic să voteze pentru rămânerea în UE” și că, în ciuda încercărilor de a „impune un rezultat dorit, electoratul nu s-a lăsat păcălit”. De asemenea, în cadrul aceluiași discurs, Connolly a afirmat că există un „deficit democratic inerent UE” și și-a exprimat convingerea că „disidența nu este tolerată” în ceea ce privește apartenența la Uniunea Europeană.
Connolly a afirmat că „UE a devenit tot mai militarizată sub conducerea Ursulei von der Leyen și a Partidului Popular European” și că „a pierdut din vedere fundamentele sale: un proiect creat pentru a promova și a păstra pacea”. Connolly consideră ipocrite pozițiile divergente ale lui von der Leyen față de Israel și Rusia, subliniind că aceasta s-a opus ferm acțiunilor Rusiei în Ucraina, dar a adoptat o atitudine pasivă față de acțiunile Israelului în Fâșia Gaza. De Ziua Europei, în 2025, Connolly a declarat că îi este „rușine să fie europeană”, întrucât considera că actuala conducere a UE este favorabilă Israelului. După ce și-a anunțat candidatura la președinție mai târziu în acel an, Connolly a precizat că nu se consideră eurosceptică, ci o „europeană convinsă”.
Conflicte internaționale Critic vocal al Israelului și al războiului acestuia din Gaza, Connolly a îndemnat la solidaritate cu poporul palestinian; în aprilie 2025, ea a declarat în Dáil: „Îi provoc pe noi toți să luăm atitudine și să oprim genocidul care are loc în numele nostru, deoarece suntem complici”, iar în luna iulie a aceluiași an a numit Israelul un „stat genocidar”. Connolly a afirmat că guvernul irlandez a „trenat” aplicarea sancțiunilor planificate împotriva Israelului, îndemnându-l să nu dilueze aceste sancțiuni sub presiunea intereselor corporative americane.
Connolly a condamnat atât Rusia, cât și NATO în legătură cu invazia rusă în Ucraina. Ea a calificat invazia drept „ilegală și inacceptabilă” și a declarat că Rusia „trebuie să pună capăt imediat atacului său îngrozitor”. Referindu-se la opoziția Rusiei față de extinderea NATO, ea a afirmat că „NATO a jucat un rol reprobabil, apropiindu-se de graniță și alimentând retorica belicistă. Irlanda a dat dovadă de ipocrizie pe mai multe planuri”. Ea a pledat pentru continuarea solidarității cu poporul ucrainean și susține sancțiunile împotriva Rusiei, însă și-ar dori o „discuție despre sancțiuni în general și despre eficiența sau ineficiența acestora”.
În perioada în care a deținut funcția de primar al orașului Galway (2004–2005), Connolly s-a pronunțat împotriva Războiului din Irak. În 2017, ea s-a opus sancțiunilor impuse Siriei conduse de partidul Ba'ath în timpul războiului civil sirian, afirmând că acestea nu erau țintite și nu făceau decât să agraveze situația pentru sirieni. În 2018, Connolly a vizitat Siria ca parte a unui grup din care mai făceau parte Mick Wallace, Clare Daly și Maureen O'Sullivan. Aceștia au vizitat teritorii controlate de regim și s-au întâlnit cu membri ai unei miliții pro-regim, însă nu au avut întrevederi cu membri ai guvernului; potrivit lui Connolly, „nu au existat laude la adresa regimului în grupul din care făceam parte”.
Viață personală