Muntele Cernegura este o culme muntoasă din subunitatea Munceiilor Bistrița–Tazlău a Munților Tarcăului, aflată în nord-estul acestora și care domină dinspre sud municipiul Piatra Neamț prin vârful Cernegura, cu o altitudine de 851 m. Aparține de culmile secundare transversale care se desprind din Culmea Goșmanu–Geamăna, aflându-se situată în arealul dintre râurile Bistrița și Calul.
Denumire
Toponimul este de origine slavă estică, având ca sursă sintagma din limba ucraineană veche (în traducere Muntele Negru). În perspectiva expusă de Emil Petrovici, referitoare la oronimul Cernegura care desemnează atât ramura montană cât și piscul omonim, sufixul slav -gora, care în ucraineană se pronunță hora, a devenit –gura prin filiația etimologică populară.Petrovici, Emil; Toponimice slave de est pe teritoriul Republicii Populare Române– Toponimice prezentînd H provenit din G; Romanoslavica, IV/1960; p.55; accesat la 26 septembrie 2026 După Haralambie Mihăilescu, aspectul de munte negru care a dat numele Cernegurei s-ar datora pădurii de brazi, iar accentul cu care se rostește denumirea s-ar putea explica prin apropierea de cuvântul negură.Mihăilescu, Haralambie; Nume și locuri; Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, II/1970; p. 553; accesat la 27 septembrie 2026
Oronimul Cernegura, ca toponim referitor la entitatea orografică discutată se regăsește sub mai multe forme: denumirea sa aflată în uz în literatura geologică este de Muntele Cernegura.Baltres Albert; Coglomeratele de Cernegura; Lexiconul litostratigrafic al României; formatiunigeologice.igr.ro; accesat la 26 septembrie 2026 Această denumire se întâlnește și în Dicționar geografic al județului Neamțu (la anul 1890).Gheorghiu, Dicționar geografic..., 1895, p. 118 tot în literatura geologică se întâlnește însă și termenul de Masivul Cernegura.Baciu, Dorin-Sorin & Grădianu, Sorin & Niculiță, Mihai; Pești fosili oligoceni din olistolitul de marne bituminoase de pe Muntele Pietricica, Piatra Neamț, Semifereastra Bisrtrița–Râșca, Pânza de Vrancea in Țibuleac, Paul & Țabâră, Daniel & Olaru, Leonard Romanian Symposium on Paleontology The Sixth Edition 21–23 September 2007 Iași, Romania. Volume of abstracts (In the first author’s alphabetical order); Romanian Society of Paleontologists, „University Al. I.Cuza” of Iași, Department of Geology-Palaeontology; Iași; 2007; p. 1; accesat la 26 septembrie 2026 În literatura geografică se mai întâlnește și drept Culmea Cernegura.Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a, actualizată și completată;Toronto; 2018; p. 735
Geomorfologie
Din perspectivă geografiei fizice, vârful Cernegura se află la sud de municipiul Piatra Neamț, pe care îl domină. Este situat în sectorul nord-estic dintre râurile Bistrița și Calu al subunității estice Munceii Bistrița–Tazlău, a Munților Tarcăului, pe o culme secundară desprinsă transversal din Culmea Goșmanu–Geamăna a acelorași munți.Brânduș & Grasu Munții Tarcău. Ghid turistic, 1987, Relieful În mod practic, reprezintă terminația nord-estică a interfluviului Calu–Bistrița.Șerbănescu, Ovidiu, Munții Tarcău. Harta..., 1987 În accepțiunea istorică Munții Cernegurei reprezentau, la 1890, întregul sector montan limitat de râul Bistrița și delimitat de râurile Vadurile la vest și Calul la sud.Gheorghiu, Dicționar geografic..., 1895, p. 115Acestă perspectivă face ca, în prezent, să se mai păstreze o interpretare precum că Bâtca Doamnei, pe care se află vestigiile așezării geto-dacice fortificate cunoscută sub numele de Petrodava, ar fi un pinten situat pe o ramură a culmii Cernegura.
Geologie Masivul Cernegura este o formațiune integrat geologic semiferestrei Bistrița–Râșca a Pânzei de Vrancea și aparține structural anticlinalului Doamna–Horaița, cută anticlinală majoră cu caracter deversat spre est. Pânza de Vrancea reprezintă unitatea de fliș prezentă în jumătatea nord-estică a Munților Tarcăului, fiind cea mai nouă și cea mai coborâtă tectonic dintre acestea. Apare aici în semifereastra Bistriței, de sub Pânza de Tarcău și relieful său suprapus este cel mai coborât din acestă grupă de munți, acesta având înălțimi medii de 800-900 de metri.Brânduș & Grasu Munții Tarcău. Ghid turistic, 1987, Alcătuire geologică Muntele Cernegura și văile Gliguța, Bigherea și Jgheabu Mare reprezintă locul geografic asociat aflorimentului de referință care, identifică unitatea geologică numită Conglomeratele de Cernegura (conglomerate poligene în care elementele predominante sunt șisturi verzi de tipul dobrogean). Acestea ating în Vârful Cernegura grosimi de 100 m, reducându-se semnificativ în direcția văii Bistriței,unde asociază gresii calcaroase sau marno-argile cenușii.
Conglomeratele de Cernegura'se intercalează în Formațiunea de Jgheabu Mare (al cărui loc geografic asociat aflorimentului de referință ce-l identifică în calitate de unitatea geologică este pârâul Jgheabu Mare, afluent al văii Doamnei).Mihăilescu, Nicolae; Formațiunea de Jgheabu Mare; Lexiconul litostratigrafic al României; formatiunigeologice.igr.ro; accesat la 26 septembrie 2026 Pe văile Bighiri și Gliguță există izvoare de apă sărată brom-iodurată, petrol și gaze.Humă, Ioan; Resursele naturale ale regiunii cuprinse între văile Oanțu, Bistrița și Iapa (Carpații Orientali); ; Studii și cercetări de Geologie – Geografie Biologie – Muzeologie, I/1970; p. 33; accesat la 30 septembrie 2026
Datorită bogăției depozitelor fosilifere oligocene, de pe Cernegura, în anul 1971 muntele a fost declarat rezervație paleontologică, iar prin Legea 5/2005 acesta a fost inclus în lista ariilor de interes național protejate la nivelul județului Neamț,Grădianu, Ionuț;O colecție muzeală unicat: pești fosili oligoceni de la Piatra-Neamț; Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis XXVII, 2011; p. 449; accesat la 29 septembrie 2026 aria protejată fiind aici de 1.98 km2. Grădianu, Ionuț; Oligocene ichthyological sites from the Piatra Neamț region: Cozla, Pietricica, Cernegura; Romanian Journal of Geology, Volumes 61-62 2017-2018; p. 107; accesat la 30 septembrie 2026
Elemente antropice Din perspectiva lui Constantin Mătasă, alături de Pietricica și Cozla, Muntele Cernegura oferă un efect de adăpostire orașului Piatra Neamț.Matasă, Constantin; Călăuza județului Neamț; Editura Cartea Românească; București; 1929; p. 57; accesat la 26 septembrie 2026
În 1970, Mihai Ciobanu a denumit una dintre speciile de pești fosili identificate de acesta în marnele bituminoase de la Văleni, Baciu, Dorin Sorin & Grădianu, Ionuț & Seserman, Anca & Dumitriu, Tony Cristian; Oligocene fish fauna and sedimentological particularities of the Bituminous Marls of the Vrancea Nappe, Eastern Carpathians, Romania; Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Seria Geologie, 62 (1–2)/2016; p. 38; accesat la 29 septembrie 2026 Auxides cernegurae, după numele muntelui.
Note
Bibliografie Brânduș Costică & Grasu Constantin; Munții Tarcău. Ghid turistic – împreună cu Șerbănescu, Ovidiu; Munții Tarcău. Harta turistică; Editura pentru Turism; București; 1987 Gheorghiu, Constantin D.; Dicționar geografic al județului Neamțu (la anul 1890); Tipografia și fonderia de litere Thoma Basilescu; București; 1895 Lectură suplimentară https://map.cimec.ro/Mapserver/ https://cmnn.ro/muzeu/muzeul-de-istorie-si-arheologie-piatra-neamt/ https://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=piatra-neamt-municipiul-piatra-neamt-neamt-asezarea-paleolitica-de-la-piatra-neamt-platou-caprioara-cod-sit-ran-120735.11 https://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=piatra-neamt-municipiul-piatra-neamt-neamt-situl-arheologic-de-la-piatra-neamt-poiana-ciresului-cod-sit-ran-120735.04 https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/18-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XVIII-1992-01.pdf https://anmap.gov.ro/documents/24783/3651672/PUG%20memoriu%2020_10_2016.pdf https://www.primariapn.ro/documents/10179/2314196/01_1RM_PUG_PN.pdf https://ro.scribd.com/document/452541381/Geologia-Muntelui-Cernegura https://www.3dgeologylab.com/students-3d
Categorie:Piatra Neamț