Alexandru Oprea () este un medic și cadru didactic universitar specializat în chirurgie vasculară și chirurgie cardiovasculară. Este șeful Secției Clinice de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca și șef de lucrări la disciplina Chirurgie vasculară, cardiovasculară și toracică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”.
Biografie Alexandru Oprea provine dintr-o familie de medici, context care i-a influențat alegerea profesiei. Până în 2024 acumulase peste 15 ani de experiență în chirurgia vasculară, iar din 2015 și-a extins pregătirea în chirurgia cardiovasculară, urmând stagii de pregătire în Italia și cursuri de perfecționare în alte țări.
În cadrul Școlii Doctorale a UMF „Iuliu Hațieganu” a elaborat, sub conducerea profesorului Petru-Adrian Mircea, teza Accesul vascular la pacientul hemodializat cronic: contribuția metodelor imagistice. Teza a fost susținută public la 12 octombrie 2018, iar Registrul Educațional Integrat indică anul 2019 pentru emiterea ordinului ministerial aferent titlului de doctor.
Activitate profesională și universitară Oprea este medic primar și conduce Secția Clinică de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu”. La UMF „Iuliu Hațieganu” este șef de lucrări în cadrul disciplinei Chirurgie vasculară, cardiovasculară și toracică, din Departamentul 6 – Chirurgie.
La 10 octombrie 2022, ziarul Făclia a publicat un material centrat pe activitatea lui Alexandru Oprea în chirurgia vasculară și cardiovasculară. În introducerea editorială, publicația îl menționa printre medicii care contribuiseră la succesul unei intervenții medicale realizate în premieră europeană, iar materialul continua cu un interviu consacrat activității sale și evoluției chirurgiei cardiovasculare.
În martie 2024 a fost numit pentru o perioadă de șase luni coordonator de rezidențiat pentru specialitatea chirurgie cardiovasculară. Mandatul a fost reînnoit ulterior, iar în lista coordonatorilor de rezidențiat din mai 2026 figurează pentru chirurgia cardiovasculară la Institutul Inimii.
A făcut parte din comitetul științific al manifestărilor organizate de Societatea Română de Chirurgie Vasculară în 2019 și 2020.
În mai 2023, în cadrul cursului preconferință NefroCall dedicat accesului vascular pentru hemodializă, Oprea a susținut prezentarea „Patologia abordului vascular arteriovenos (perspectiva chirurgicală)”. În februarie 2026, la conferința NefroVasc, a susținut prezentări despre inserția PTFE, tratamentul chirurgical al complicațiilor fistulelor arteriovenoase și tratamentul fistulelor cu hiperdebit, fiind totodată moderator al unei sesiuni consacrate complicațiilor fistulelor arteriovenoase.
În 2026, Oprea s-a numărat printre invitații conferinței internaționale Advances in Cardiology and Cardiovascular Surgery de la Cluj-Napoca. În cadrul conferinței a moderat, alături de Victor Costache și Horea Feier, sesiunea „Surgical Excellence in the TAVI Era” și a susținut prezentarea Mitral valve surgery – how do we choose the approach? Experience of the „Niculae Stăncioiu” Heart Institute.
În septembrie 2026, publicația medicală Doctor Cluj l-a inclus pe Oprea într-un material dedicat chirurgilor vasculari clujeni, prezentându-l drept unul dintre numele importante ale centrului universitar clujean pentru tratamentul patologiilor arteriale complexe.
Activitate chirurgicală Activitatea sa în chirurgia vasculară cuprinde proceduri aorto-iliace, intervenții de revascularizare periferică și chirurgie carotidiană.
În octombrie 2022, Oprea și medicul urolog Nicolae Crișan au coordonat o echipă multidisciplinară care a operat un pacient în vârstă de 66 de ani cu o tumoră renală dreaptă și un tromb tumoral extins prin vena cavă inferioară până în atriul și ventriculul drept.
Intervenția a combinat abordul laparoscopic tridimensional al componentei abdominale cu un abord toracic minim invaziv. Oprea a participat la evaluarea fezabilității intervenției și a propus soluția minim invazivă pentru etapa de chirurgie cardiovasculară. Echipa cardiovasculară a realizat circulația extracorporală și abordul atriului drept necesar extragerii componentei intracardiace a trombului.
Cazul a fost publicat ulterior în revista Urology, Oprea fiind unul dintre coautorii lucrării.Nicolae Crișan, Iulia Andraș, Paul Medan, Eduard Popovici, Cătălin Trifan, Alexandru Oprea și Ioan Coman, „Right Radical Nephrectomy With Level IV Thrombus by Combined 3D Laparoscopic and Mini-thoracotomy Approach”, Urology, vol. 183, 2024, p. e316, doi:10.1016/j.urology.2023.09.035, PMID 37832832.
În februarie 2025 a făcut parte din echipa multidisciplinară a Institutului Inimii care a tratat un pacient cu infarct miocardic acut și tahicardie ventriculară prin ablație cu suport hemodinamic prin ECMO, procedură realizată în premieră în România. Ablația a fost efectuată de cardiologul electrofiziolog Răzvan Mada, Oprea fiind unul dintre medicii implicați în procedură.
Activitate științifică O parte importantă a cercetărilor lui Oprea s-a concentrat asupra accesului vascular pentru hemodializă, temă abordată și în teza sa de doctorat.
În 2017 a fost primul autor al unui studiu prospectiv privind relația dintre caracteristicile histopatologice ale venelor, afecțiunile preexistente și maturarea și permeabilitatea fistulelor arteriovenoase la pacienții cu boală renală în stadiu terminal.Alexandru Oprea, Adrian Molnar, Svetlana Encică et al., „Effect of the veins histopathological characteristics and preexisting medical conditions on arteriovenous fistula maturation and primary patency in patients with end-stage renal disease: an observational, prospective study”, Romanian Journal of Morphology and Embryology, vol. 58, nr. 3, 2017, pp. 871–880, PMID 29250667. Studiul a fost inclus ulterior într-o analiză critică privind hiperplazia intimă și eșecul fistulelor arteriovenoase, publicată în 2021 în Kidney360 de cercetători de la University of Miami și Albany Medical College. În 2024, un studiu prospectiv publicat în PeerJ a comparat propriile rezultate cu cele ale lui Oprea și colaboratorilor privind rolul modificărilor histopatologice venoase în maturarea fistulelor arteriovenoase.
În 2018 a fost primul autor al unui studiu privind relația dintre diametrele preoperatorii ale arterelor și venelor și evoluția fistulelor arteriovenoase.Alexandru Oprea, Adrian Molnar, Dan Vlăduțiu et al., „Correlation between preoperative vein and artery diameters and arteriovenous fistula outcome in patients with end-stage renal disease”, Clujul Medical, vol. 91, nr. 4, 2018, pp. 399–407, doi:10.15386/cjmed-1080, PMID 30564015. Lucrarea a fost preluată ulterior în literatura internațională privind evaluarea și maturarea fistulelor arteriovenoase. În 2019, cercetători de la Yale School of Medicine au utilizat rezultatele sale într-un review consacrat factorilor care influențează maturarea și permeabilitatea fistulelor, iar în 2020 o echipă de la Juntendo University din Tokyo a discutat explicit asocierea descrisă de Oprea și colaboratorii între parametrii ecografici preoperatori și maturarea cu succes a fistulelor. În 2021, studiul a fost folosit într-o lucrare de sinteză din Frontiers in Cardiovascular Medicine privind relația dintre diametrul venos preoperator și maturarea fistulelor, precum și într-un studiu prospectiv publicat în Therapeutic Apheresis and Dialysis despre influența diametrelor arteriale și venoase asupra fluxului sanguin al fistulelor pentru hemodializă.
Preluarea studiului din 2018 a continuat în lucrări ulterioare. În 2025, acesta a fost utilizat într-un capitol de sinteză despre accesul vascular pe termen lung pentru hemodializă, în discutarea relației dintre diametrul arterial preoperator și maturarea și permeabilitatea fistulelor arteriovenoase, și a fost citat într-o cercetare publicată în The Journal of Vascular Access privind selecția tipului de fistulă și rezultatele la un an. În 2026, rezultatele au fost comparate direct cu cele ale unui studiu prospectiv din Journal of Surgical Radiology, ai cărui autori au constatat concordanță în privința relației dintre diametrul venos preoperator și maturarea fistulelor, au fost incluse într-un review din BMH Medical Journal privind criteriile de selecție a vaselor pentru realizarea fistulelor arteriovenoase, și au fost discutate într-un studiu prospectiv din International Journal of Nephrology and Renovascular Disease, care a inclus cercetarea lui Oprea printre studiile ce au asociat diametre vasculare preoperatorii mai mari cu o rată crescută de maturare a fistulelor arteriovenoase.
Rezultatele cercetărilor sale privind maturarea fistulelor arteriovenoase au fost preluate ulterior în literatura medicală internațională. În 2024, un studiu prospectiv publicat în revista PeerJ a discutat rezultatele cercetării conduse de Oprea în 2017, autorii menționând concluzia potrivit căreia modificările histopatologice preexistente ale venelor nu par să aibă un rol determinant în maturarea fistulei arteriovenoase.
În 2019 a publicat, tot ca prim autor, un studiu prospectiv privind modificările presiunii digitale la pacienții hemodializați cu fistulă arteriovenoasă brahială.Alexandru Oprea, Adrian Molnar, Traian Scridon și Petru Adrian Mircea, „Digital pressure in haemodialysis patients with brachial arteriovenous fistula”, Indian Journal of Medical Research, vol. 149, nr. 3, 2019, pp. 376–383, doi:10.4103/ijmr.IJMR_415_17, PMID 31249203. Studiul a fost citat ulterior într-un protocol de cercetare publicat în BMJ Open, dedicat evaluării ischemiei distale induse de accesul vascular pentru hemodializă, iar în 2026 a fost utilizat într-un studiu prospectiv din Journal of Vascular Surgery Cases, Innovations and Techniques în discutarea mecanismelor prin care crearea unei fistule arteriovenoase determină scăderea perfuziei arteriale distale și apariția simptomelor ischemice în perioada postoperatorie precoce.
În 2024, lucrarea a fost inclusă într-un review privind accesul arteriovenos pentru hemodializă publicat în JAMA, fiind utilizată în discutarea modificărilor perfuziei distale după crearea accesului arteriovenos.
În 2020 a fost primul autor al unui studiu privind rolul echipei multidisciplinare „Heart Team” în stabilirea strategiei terapeutice pentru pacienții cu boală coronariană stabilă.Alexandru Oprea, Adrian Molnar, Sergiu Turturica et al., „The Best Approach for Patients with Stable Coronary Disease: The Importance of a Multidisciplinary Heart Team”, Chirurgia, vol. 115, nr. 5, 2020, pp. 626–634, doi:10.21614/chirurgia.115.5.626, PMID 33138900.
Cercetările la care a contribuit ulterior au inclus și imagistica vasculară și cardiovasculară. În 2022 a fost coautor al unei lucrări privind diagnosticul imagistic al variantelor anatomice ale vaselor supra-aortice,Alexandra Dădârlat-Pop, Adrian Molnar, Alexandru Oprea et al., „Imaging Challenges in the Diagnosis of Anatomical Variations of the Supra-Aortic Vessels: A Case Report and Review of Literature”, Diagnostics, vol. 12, nr. 1, 2022, art. 169, doi:10.3390/diagnostics12010169, PMID 35054336. iar în 2024 a fost coautor al unei lucrări de sinteză asupra metodelor imagistice utilizate în vasculitele vaselor mari.Ioana Popescu, Roxana Pintican, Luminița Cocârlă et al., „Imaging in Large Vessel Vasculitis—A Narrative Review”, Journal of Clinical Medicine, vol. 13, nr. 21, 2024, art. 6364, doi:10.3390/jcm13216364, PMID 39518503.
În 2025 a fost coautor al unui studiu asupra relației dintre nivelurile preoperatorii ale calciului ionizat și vitaminei D și sângerarea postoperatorie după chirurgia cardiacă majoră.Adrian Ștef, Constantin Bodolea, Aurelia Georgeta Solomonean et al., „The Relationship Between Preoperative Serum Ionized Calcium, Vitamin D, and Postoperative Bleeding After Major Cardiac Surgery”, Life, vol. 15, nr. 9, 2025, art. 1460, doi:10.3390/life15091460, PMID 41010402.