Gheorghe Vâlsan (n. 21 ianuarie 1885, București - d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța)Profesorul Vâlsan a murit la Carmen-Sylva. În: Universul, an. 52, nr. 218, 10 august 1935, p. 7. a fost un geograf și etnograf român.
Biografie A urmat studiile primare și gimnaziale la Pitești și a absolvit în 1904 Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând în 1908 licența în filosofie magna cum laude. Ulterior, a suplinit Catedra de geografie la Seminarul Pedagogic Universitar. A devenit primul doctor în geografie din România la vârsta de 31 de ani și, la 33 de ani, în 1918, a fost ales membru corespondent al Academiei Române.Ateneu, (Anul 22), nr. 6 din 1 iunie 1985, p. 10
A fost profesor universitar la Iași (1916–1918), Cluj (1919–1929) și București (1930–1935). La Cluj a fondat Institutul de Geografie, Societatea Etnografică Română și revista Lucrările Institutului de Geografie din Cluj și a contribuit, alături de Romulus Vuia și Emmanuel de Martonne, la înființarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
George Vâlsan a desfășurat cercetări în domenii precum geografia generală, geomorfologia, geografia umană, istoria geografiei, etnografia, toponimia și biogeografia. A conceput geografia ca știință a ansamblurilor teritoriale, integrând elementele naturale și umane într-o perspectivă unitară și subliniind legătura dintre geografie și istorie.Morariu, Tiberiu. „George Vâlsan - omul și opera” în Tribuna, 1975 (Anul 19), nr. 16 din 17 aprilie 1975, p. 8Bucuța, Emanoil. „Amintirea lui George Vâlsan” în Transilvania (Anul 73), nr. 2-3 din 1 februarie 1942, pp. 196-199
Teza sa de doctorat, Câmpia Română (1915), considerată o lucrare fundamentală a geografiei românești, reprezintă primul studiu dedicat unei mari unități geografice și a contribuit, alături de Constantin Brătescu, la fundamentarea geomorfologiei moderne în România.
A fost considerat unul din făuritorii etnografiei moderne naționale.Savu, Alexandru. „George Vâlsan - Întemeietorul Școlii Clujene de Geografie” în Tribuna, 1979 (Anul 23), nr. 40 din 4 aprilie 1979, p. 7L. Kalustian. „G. Vâlsan și logica lui Titu Maiorescu” în Flacăra (Anul 31), nr, 13 din 2 aprilie 1982, p. 20
A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.Bezviconi, Gheorghe (1972). Necropola Capitalei. București: Institutul de Istorie „N. Iorga”. p. 283.
Note
Bibliografie Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V
Categorie:Nașteri în 1885 Categorie:Nașteri pe 21 ianuarie Categorie:Decese în 1935 Categorie:Decese pe 6 august Categorie:Geografi români Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Geografi din secolul al XX-lea Categorie:Oameni de știință din București Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu