thumb|200px|vedere Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu (n. 15 august 1909, București - d. 23 ianuarie 2000)Ţarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalităţi. AGIR. p.186 a fost un chimist român, organizatoarea școlii românești de chimie farmaceutică, membru titular al Academiei Române.
Biografie
1909 – S-a născut la 15 august la București, în familia învățătorului Ion C. Ciorănescu, inițiatorul învățământului pentru surdo-muți. A mai avut patru frați, matematicianul Nicolae Ciorănescu, poetul Ioan Ciorănescu, Alejandro Ciorănescu și George Ciorănescu, toți intelectuali de prestigiu. 1928-1931 – A urmat cursurile Facultății de Fizică și Chimie a Universității din București. 1936 – Și-a susținut teza de doctorat în chimie cu titlul „Sinteze cu clorură de aluminiu în seria hidrocarburilor alifatice și aliciclice”, sub coordonarea profesorului Costin Nenițescu, căruia îi va deveni colaboratoare și mai apoi, soție. A debutat în învățământul universitar ca și asistent, fiind prima femeie asistent la Catedra de chimie organică a Politehnicii bucureștene. 1941 – Devine șef de lucrări la Catedra de chimie organică a Politehnicii bucureștene. 1945 - A urmărit elaborarea unor procedee de sinteză a unor medicamente și intermediari pentru industria chimică organică (sulfamide, medicamente antituberculoase, insecticide), contribuind astfel, la realizarea industriei de medicamente de sinteză în România. 1947-1954 - A fost profesor de chimie organică la Institutul de Petrol și Gaze din București, unde a înființat Laboratorul de chimie organică. 1949 – Este numită conferențiar la aceeași catedră. 1957 – Este autoarea primului curs de sinteza medicamentelor la o universitate românească și autoarea primului tratat românesc de Medicamente de sinteză. 1961-1980 – A obținut rezultate deosebite privind reacțiile de dublă lărgire de ciclu și stereospecificitatea lor, și a realizat sinteza de substanțe cu acțiune antitumorală pornind de la ideea de a grefa o grupă cu acțiune citostatică. 1962-1977 – Devine profesor la Catedra de chimie organică a Facultății de Chimie Industrială a Institutului Politehnic București. În 1963 devine membru corespondent al Academiei Române. 1971-1977 - A fost șef al Catedrei de chimie organică la Institutul Politehnic București. Din 1971 este membră a Academiei Tiberina din Roma și membră a Societății de Chimie din New York. 1970-1991 – A ocupat funcția de director al Centrului de Chimie Organică al Academiei Române. 1974 – Devine membru titular al Academiei Române. 2000 – A încetat din viață pe 23 ianuarie la București, lăsând în urma ei o vastă bibliografie în domeniul chimiei organice și a medicamentelor de sinteză.Jurnalul RO
Referințe
Surse
"Costin D. Nenițescu - Viața și opera", A. Balaban, M. Banciu, Editura Academiei, 1995, București In memoriam Costin D. Nenitzescu imagini din casa Nenițescu Dicționar de personalități românești ale științelor și tehnicii, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982, București
Bibliografie
Moroianu, Dinu; Ștefan, M. Maeștrii ingeniozității românești. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1976.
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C Membri Academiei Române https://revistadechimie.ro/NewsDetail.asp?ID=275
Categorie:Nașteri în 1909 Categorie:Nașteri pe 15 august Categorie:Decese în 2000 Categorie:Decese pe 23 ianuarie Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Bucureșteni Categorie:Chimiști români Ecaterina Categorie:Chimiști-femei Categorie:Cercetători români