Marian-Traian Gomoiu () a fost un biolog și oceanolog român, specializat în ecologie marină și studiul biodiversității, membru titular al Academiei Române."Drumul meu în viață cred că este drumul luminat de steaua mea din albastru, și de lumina celor care m-au înconjurat. Pe traiectoria efemeră a veșniciei am parcurs ca și alții calea de început a devenirii, pe care fără să mă feresc, mai continui să mă abat și astăzi. M-am pornit apoi pe calea afirmării și consacrării, anevoioasă, dar plină de satisfacții multiple. Și dintr-o pornire moștenită am ales să merg și pe calea apostolatului, apostolat nu ca meșteșug, ci ca mod de înțelegere a vieții, ca formă fecundă a existenței, de împărțire către cei mai tineri a celor adunate cu trudă în scurgerea timpului."Marian-Traian Gomoiu s-a născut la Bazargic (Dobrici de azi), in Cadrilater, parte aflata în granițele României între 1913-1940. Vremurile tulburi, cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, schimbul de populație, au determinat familia micului Marian-Traian să își lase in urmă gospodăria si să se îndrepte spre Gura Dobrogei, unde s-a așezat pentru un timp. Elevul Gomoiu a învățat la școala primară din sat sub îndrumarea și supravegherea atentă a părinților săi, distinși învățători, care au călăuzit cu pricepere primii pași ai fiului lor pe calea învățăturii.
În cele din urmă, familia s-a stabilit la Constanța, iar Marian-Traian Gomoiu a învățat la Școala nr. 5 băieți, apoi la prestigiosul Liceu Teoretic “Mircea cel Bătrân” (Colegiul Național “Mircea cel Bătrân” din 1996), pe care l-a absolvit în 1954. Va purta, întotdeauna, o profundă recunoștință profesorilor acestui liceu,oameni cu personalitate puternică ce au instruit minți și au modelat, prin valorile insuflate, caractere, pregătindu-i pe adolescenți pentru viitor.
Studii și specializări Academicianul Marian-Traian Gomoiu a dobândit o temeinică educație științifică in cadrul Facultății de Științele Naturii și Geografie a Universității “Victor Babeș” din Cluj (1954-1958). Anii de studiu, petrecuți în atmosfera academică efervescentă si exigentă a universității clujene au constituit temelia formării specialistului, au creat cadrul pentru parcurgerea etapelor ulterioare.
La câteva luni de la absolvirea facultății, Marian-Traian Gomoiu a fost angajat ca cercetător stagiar la Laboratorul de oceanologie al Academiei Române, înființat la Constanța din inițiativa renumitului savant Mihai Băcescu și condus direct de către acesta aproape 15 ani. Laboratorul era o pepinieră de tineri cercetători talentați, pasionați si dedicați studiului mării, care au efectuat studii complexe de oceanografie fizică, chimică, de oceanografie biologică, de geologie marinî si ecologie marină. Discipolul Marian-Traian Gomoiu va merge pe calea maestrului său, profesorul Mihai Băcescu, și a marilor înaintași Emil Racoviță, Grigore Antipa, Ioan Borcea. Cuvintele maestrului – “perseverență”, “seriozitate”, “meticulozitate”, “pasiune”, “autoexigentă”, “exemplul personal” vor rămâne cuvinte-cheie cu puternică rezonanță pentru tânărul cercetător pe calea “afirmării și consacrării” sale.
În 1973 a primit titlul de Doctor in Biologie (Oceanologie) cu teza “Contribuții la cunoașterea ecologiei moluștelor psamobionte de la plajele submerse nisipoase de la litoralul românesc al Mării Negre” (483 p.,16 pl., 90 fig., 55 tabele și 7 anexe in 43 p.), elaborată sub coordonarea științifică a academicianului Mihai C. Băcescu în cadrul Institutului de Științe Biologice al Academiei Române. Teza l-a consacrat pe autor ca specialist într-un domeniu nou de cercetare în țara noastră, cel al nevertebratelor marine.
În perioada de doctorantură a beneficiat, in urma unui concurs, de o bursă de studii la Zoological Museum, Institutul de Fiziologie si Cercetări Marine din cadrul Stațiunii de cercetări Helsingor, Danemarca (noiembrie 1969 - iunie 1970).
În perioada post-doctorală a obținut o bursă mixtă UNESCO/ Rockefeller Foundation la Duke University Marine Laboratory, Beaufort, N.C. SUA (1 aprilie - 31 mai 1974) si o bursă acordată de Duke University Marine Laboratory, Beaufort, N.C. SUA (1 iunie - 31 iulie 1974).
În 1975 a beneficiat de un program de specialitate la Institutul de Științe Marine din Kiel, Germania, iar in 1980 a participat la un program de perfecționare în științele marine și tehnologie marină la Woods Hole Oceanographic Institution, USA.
Acad. Prof. Dr. Marian-Traian Gomoiu și-a urmat, neabătut, visul. A tins spre perfecțiune, nu a precupețit niciun efort pentru a explora “lumea mirifică” a apelor, a viețuitoarelor din Marea Neagră, iar apoi a dăruit, la rândul său, discipolilor comorile cunoașterii, pe care le adunase cu atâta migală și pasiune într-o viață de om.
Expediții Expediția navei americane de cercetări “Eastward” în Marea Sargaselor (1967) Expediția navei cubaneze de cercetări “Xiphias” în golful Batabano (Cuba, 1969) Expediția navei de cercetare “Ophelia” în zona Isefjord (Danemarca, 1970) Participare la expedițiile navei de cercetări oceanologice “Akademik” a Academiei Bulgare de Științe, în Marea Neagră (2003, 2006) Expediția navei de cercetări "Parshin" in Marea Neagră" (2005) Participări frecvente la expedițiile navelor “Vityaz” și “Prof. Vodyanitsky” în Marea Neagră Expediția navei de cercetări "Mare Nigrum" a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marină – GeoEcoMar, în Marea Neagră, în cadrul programului Nucleu (2007) A coordonat încă 3 expediții efectuate cu nava de cercetări “Mare Nigrum” în Marea Neagră (2010, 2011, 2012), în cadrul proiectului EU FP7 HYPOX Participare la expedițiile științifice anuale efectuate în Marea Neagra, cu nave românești, în cadrul Laboratorului de Oceanologie al Academiei Române din Constanța, pe urmă în cadrul programului de cercetare științifică al Institutului Român de Cercetări Marine din Constanța și, de asemenea, în cadrul programului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și GeoEcologie Marină, filiala Constanța.
Activitate Cercetare științifică în domeniul oceanologiei și biologiei - Pe parcursul activității sale neobosite, de aproape 60 de ani de cercetare științifică dedicată naturii, academicianul Marian-Traian Gomoiu s-a implicat în realizarea a peste 60 de teme și obiective de cercetare ecologică și biologică, distingându-se în mod deosebit în ecologia marină și studiul biodiversității. A participat la numeroase proiecte naționale și internaționale în calitate de conducător de proiect sau membru în echipa de lucru. Cercetările sale referitoare la macro-geo-ecosistemul Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră au condus la rezultate care au îmbogățit fondul de date al oceanologiei și ecologiei marine în general, al biologiei, ecologiei și protecției Mării Negre și a Deltei Dunării în special. În multitudinea realizărilor se înscriu și următoarele proiecte și obiective: Însemnate contribuții la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre, fiind autorul conceptului de „sindrom de eutrofizare marină”. În 2003 a condus, în calitate de Chief Scientist, în Marea Neagră, la bordul navei de cercetări oceanologice “Akademik” a Academiei Bulgare de Științe, expediția internațională „Controlul eutrofizării, substanțele periculoase și măsuri adecvate pentru refacerea ecosistemului Mării Negre” (”Control of eutrophication, hazardous substances and related measures for rehabilitating the Black Sea ecosystem: Phase 1: RER/01/G33”), sub egida GEF/UNDP Black Sea Ecosystem Recovery Project. În cadrul proiectului european FP7 HYPOX – In situ monitoring of oxygen depletion in hypoxic ecosystems of coastal and open seas, and land-locked water bodies, a adus contribuții cu un grad mare de noutate in cercetarea mecanismului formării hipoxiei. Prin instalarea unui observator submers echipat cu senzori a creat posibilitatea, unică până la acel moment, de a obține date continue, care au permis identificarea unor modificări substanțiale pe termen scurt, de ordinul orelor si zilelor, în parametrii fizico-chimici ai apei. Pe baza datelor furnizate de senzorii observatorului au fost formulate concluzii si recomandări în ceea ce privește îmbunătățirea sistemului de monitorizare a parametrilor de stare a ecosistemelor marine. A adus contribuții ecologice la cunoașterea dinamicii ansamblului biocenozelor bentale (de ex. comunitatea bentală dominată de Barnea candida, comunitatea substratului dur cu Mytilus galloprovincialis si Mytilaster lineatus), fiind primul in România care a făcut observații directe, prin scufundare, asupra componentei biocenozelor bentale ale mării; de asemenea, a adus perfecționări metodologiei de cercetare a bentosului. A semnalat și cercetat speciile invasive la litoralul romanesc al Mării Negre, de ex. moluștele - Mya arenaria, Anadara inaequivalvis (=Anadara kagoshimensis ), Rapana venosa, ctenoforul – Mnemiopsis leydi s.a., subliniind faptul că poarta către Marea Neagră a fost permanent deschisă pentru speciile exotice. Una dintre lecțiile prioritare învățate in urma studierii acestor specii este formarea resursei umane în taxonomie si sistematică, lecție pe care a aplicat-o activ cu colaboratorii săi, asa cum ii plăcea să îi numească pe studenții, masteranzii și doctoranzii cu care colabora. A studiat structura, funcțiile si importanța faunei bentale in ecosistemele marine pentru a evalua starea de sănătate a Mării Negre. A menționat în numeroasele sale lucrări si prezentări științifice că tendința de îmbunătațire a ecosistemului Mării Negre este încă neechilibrată; a observat modificări privind repartiția sau refacerea unor populații de organisme și, de asemenea, modificări regresive in regimurile sedimentar și hidro-meteorologic actuale, care, deși relativ minore, pot conduce cu ușurință la reinstalarea unor situații critice din anii 80 și inceputul anilor 90. A considerat că un program de monitorizare continuu, atăt la scara platoului continental, cât și în zonele costiere critice, reprezintă o necesitate absolută. A susținut realizarea obiectivelor importante ale Uniunii Europene și ale guvernelor statelor de coastă la Marea Neagră – dezvoltarea durabilă a societății bazate pe cunoaștere și inovare și pe creșterea bunăstării populației din această zonă, obiective realizabile doar prin modernizarea metodologiilor de cercetare științifică, utilizarea unor echipamente adecvate, precum și în condițile unor investiții pe masură în cercetarea marină. A studiat agresivitatea biologică marină - pe nave și construcții submerse, și, de asemenea, planctonul marin. S-a preocupat de problema redresării ecologice a zonelor marine de mică adâncime prin construirea de recifi artificiali.