Dimitrie Gusti () a fost un poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice și om politic român.

Biografie Familie, educație Dimitrie Gusti s-a născut în familia unui comerciant. A studiat la Academia Mihăileană și la Conservatorul din Iași, pe care l-a absolvit în anul 1839. A fost unul dintre primii actori moldoveni. Renunță însă la actorie și intră ca amploiat la Divanul Domnesc.

A lucrat apoi ca profesor de geografie, retorică și filosofie la mai multe școli din Iași (la Academia Mihăileană din 1845). Din 1849 a fost primul bibliotecar al Academiei Mihăilene, unde a întocmit primul catalog de bibliotecă publică din Moldova. A îndeplinit mai multe funcții în administrația școlilor: inspector, apoi director la Dep. I al școlilor din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. S-a manifestat ca militant prounionist, fiind numit ca primar al orașului Iași (24 august 1864 - 5 decembrie 1866).

Activitate socio-profesională În plan politic, a fost de doctrină liberală. A îndeplinit funcția de ministru al cultelor și instrucțiunii în două guverne consecutive (17 august 1867 - 16 noiembrie 1868). Apoi a fost ales deputat și senator liberal. În mai multe rânduri a deținut funcția de primar al orașului Iași (18 iulie 1869 - 25 octombrie 1870; 12 decembrie 1871 - 7 mai 1872; 14 octombrie 1881 - 3 februarie 1883; 7 decembrie 1886 - 25 martie 1887).

thumb|right|200 px|Mormântul lui Dimitrie Gusti (politician) de la Cimitirul Eternitatea din Iași.

În paralel cu activitatea politică, Dimitrie Gusti a scris versuri și proză, cronici teatrale și a efectuat traduceri. A mai fost publicist și editor, precum și proprietar de tipografie.

Împreună cu Al. Fotino și Th. Codrescu a a scos foaia Zimbru, secondată de Foiletonul Zimbrului. În data de 14 iulie 1856 a apărut L'Étoile du Danube. În anul 1855 publică culegerea Buchetul poetic, dedicată domnitorului Grigore Al. Ghica, care cuprindea poezii erotice, elegii, sonete, imnuri și balade. A colaborat, ca publicist, la Albina românească, Curierul de Iași, Curierul, Buciumul român, Telegraful, Foaie pentru minte, inimă și literatură etc.

Dimitrie Gusti a rămas în istoria literară datorită polemicii sale cu Alecu Russo în jurul piesei acestuia - Băcălia ambițioasă. Se consideră că poemul Închinarea lui Ștefan Vodă sau Poemul Patrie reprezintă apogeul creației lui D. Gusti. Acest poem a fost citit de către Mihai Eminescu cu prilejul serbării de la Putna, în anul 1871.

Dimitrie Gusti a trecut la cele veșnice la data de 26 martie 1887, la București. Pe 27 martie, de la ora 12, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou a avut loc o ceremonie funebră la care au asistat și au luat cuvântul numeroase personalități ale vremii. După ceremonie, trupul neînsuflețit a fost transportat la Gara de Nord și depus într-un vagon mortuar, de unde a plecat spre Iași. Pe 29 martie, tot de la ora 12, o altă ceremonie a avut loc la Biserica Sfântul Spiridon din Iași, după care defunctul, al cărui sicriu a fost însoțit de o mulțime considerabilă și de personalități ale orașului, a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea.

Note

Bibliografie Ion Mamina, Ion Bulei - Guverne și guvernanți (1866-1916) (Ed. Silex, București, 1994) Ionel Maftei (2000), Pesonalități ieșene. VIII. Iași: Trinitas

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1818 Categorie:Nașteri pe 24 octombrie Categorie:Decese în 1887 Categorie:Decese pe 26 martie Categorie:Decese în București Categorie:Scriitori români Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea Categorie:Poeți români din secolul al XIX-lea Categorie:Învățători și profesori români Categorie:Autori de manuale români Categorie:Traducători români Categorie:Actori români Categorie:Actori români din secolul al XIX-lea Categorie:Politicieni români Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal Categorie:Guvernele Nicolae Golescu Categorie:Guvernele Ștefan Golescu Categorie:Deputați români Categorie:Senatori români Categorie:Primari ai Iașiului Categorie:Ieșeni Categorie:Români din secolul al XIX-lea Categorie:Înmormântări la Cimitirul Eternitatea din Iași