Fotbal Club CFR 1907 Cluj, cunoscut sub numele de CFR Cluj, sau pe scurt CFR, este un club de fotbal profesionist din Cluj-Napoca, județul Cluj, Transilvania, România, care evoluează în prezent în . A fost fondat la data de 10 noiembrie 1907, când Transilvania făcea parte din Austro-Ungaria, iar denumirea actuală „CFR” este acronimul pentru Căile Ferate Române. Din punctul de vedere al numărului de trofee, CFR este cel mai de succes club din provincie, și a patra cea mai titrată echipă din România, după echipele bucureștene FCSB, Dinamo și Rapid, totalizând opt titluri naționale, cinci Cupe ale României și patru Supercupe.

Înainte de a primi un sprijin financiar semnificativ de la proprietarul/patronul anterior, Árpád Pászkány, în 2002, clubul și-a petrecut cea mai mare parte a existenței în diviziile inferioare, însă a participat și în Divizia A, pentru prima oară în 1947, și apoi în perioada 1969-1976, cea mai bună performanță fiind locul 5. De când s-a întors în prima ligă în 2004, CFR Cluj s-a bazat din ce în ce mai mult pe jucători străini pentru succesul său. În sezonul 2005-06, echipa a participat în prima ei competiție europeană, Cupa Intertoto, ajungând în finală, pe care a pierdut-o însă în fața echipei franceze RC Lens. În sezonul 2007-2008, sub conducerea antrenorului Ioan Andone, echipa a obținut eventul, câștigând pentru prima dată campionatul și Cupa României, și reușind să rupă un șir de 17 ani de campioane naționale din București. În consecință, CFR s-a calificat pentru faza grupelor a Ligii Campionilor UEFA, sezonul 2008-2009. În 2010 a câștigat pentru a doua oară titlul de campioană a României, iar în 2012 a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. În sezonul 2012-2013 al Ligii Campionilor UEFA, echipa a reușit să acumuleze 10 puncte în faza grupelor, un record absolut pentru un club din România până în ziua de astăzi.

După plecarea lui Árpád Pászkány, în 2014, CFR a trecut printr-o perioadă de recul și chiar o insolvență. Între 2018 și 2022, echipa a câștigat cinci titluri consecutive, la toate contribuind antrenorul Dan Petrescu. Pe plan european, pe lângă cele trei calificări în grupele Ligii Campionilor, echipa a mai obținut alte trei în UEFA Europa League și două în Conference League până în prezent.

Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și vișiniu, ceferiștii disputându-și meciurile de acasă pe Stadionul Dr. Constantin Rădulescu din Gruia, care are o capacitate de 17.408 locuri. CFR are o rivalitate acerbă cu cealaltă echipă din oraș, Universitatea Cluj, meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de Derbiul Clujului. Mai multe rivalități, dar minore, s-au dezvoltat și în ultima perioadă împotriva echipelor cu care CFR a luptat pentru titlul național.

Istoric

Fondarea și primii ani (1907–1945) miniatura|left|Selecționata Clujului înaintea meciului cu Galatasaray, la inaugurarea Stadionului Orășenesc în 1911. În echipament jucătorii CA Cluj, iar în costume jucătorii CFR-ului. CFR a fost fondată în 1907, când orașul Cluj făcea parte din Austro-Ungaria, echipa numindu-se („Club Sportiv Feroviar Cluj”). Din 1907 până în 1910, echipa a jucat în liga a doua Seria Est. Cu toate acestea, clubul nu a avut realizări notabile în acest timp. În 1911, echipa a câștigat noul-organizat Campionat al Transilvaniei. Clubul a terminat în mod constant pe locul al doilea în acea competiție între 1911 și 1914, competiție care a fost întreruptă din cauza Primului Război Mondial. După război, au continuat să câștige încă două titluri regionale, în anii 1918–19 și 1919–20. NumePerioada Kolozsvári Vasutas Sport Club 1907–1910 Kolozsvári Torna Club 1910–1919 CFR Cluj 1920–1940 Kolozsvári MAV Sport Club1940–1945 CFR Cluj 1945–1950 Locomotiva Cluj 1950–1957 CFR Cluj 1957–1960 CSM Cluj 1960–1964 Clujeana Cluj 1964–1967 CFR Cluj 1967–1982 Steaua CFR Cluj 1982–1990 CFR Cluj 1990–2002 CFR Ecomax Cluj 2002–2005 CFR Cluj În 1920, clubul și-a schimbat numele în CFR Cluj, menținându-și legăturile cu organizația feroviară națională, de data aceasta transportatorul feroviar de stat român, Căile Ferate Române, de unde și acronimul. Între 1920 și 1934 clubul nu a avut realizări notabile. Între 1934 și 1936, CFR a jucat două sezoane în Divizia B, clasându-se pe locul șase în sezonul 1934–35 și pe locul opt în sezonul 1935–36.

În 1936, CFR a retrogradat în Divizia C, acolo unde a jucat două sezoane, terminând pe locul al doilea și respectiv pe locul 4. István Nagy, jucător și apoi antrenor la Cluj CFR (KAC/Ferar). La toată lumea la CFR a fost „Unchiul Pista”, a crescut generații de jucători, i-a făcut pe copii să se îndrăgostească de fotbal, a antrenat echipele de seniori și de tineret, iar apoi i-a învățat pe copii noțiunile de bază ale fotbalului mulți ani.

Anii doctorului Rădulescu (1945–1982) thumb|left|Dr. Constantin Rădulescu, considerat creatorul CFR-ului|247x247pxDupă cel de al Doilea Război Mondial, CFR a jucat un sezon în Divizia C, obținând promovarea în Divizia B. Înainte de începerea sezonului 1947–48, echipa a fuzionat cu un alt club local, Ferar Cluj, și a jucat în Divizia A pentru prima dată în istorie. Chiar și după această fuziune însă, echipa a rezistat doar doi ani în prima ligă și nu a mai jucat acolo după aceea vreme de încă 20 de ani. În 1960, o altă fuziune, de data aceasta cu Rapid Cluj, a dus la CSM Cluj. În 1964, numele echipei a fost schimbat în Clujeana. În același an, echipa de juniori a clubului a câștigat campionatul național.

Începând cu sezonul 1964–1965, CFR a renunțat la girarea managerială a echipei CSM Cluj. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, a promovat în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, a ajuns la un pas de accederea în Divizia C, însă a pierdut la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional au ajuns direct în Divizia B: a avut loc o a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean. În 1967, Clujeana Cluj și-a cedat locul în eșalonul secund, iar noua echipă s-a înscris în Divizia B 1967-1968 sub denumirea de CFR Cluj.miniatura|CFR Cluj vs. Dacia Orăștie (1980)În sezonul consecutiv promovării, ceferiștii au confirmat, pe etapă ce trecea, prognozele aparent pesimiste ale specialiștilor care vedeau trupa clujeană drept o certitudine în privința retrogradării. Numai forma la fel de proastă a contracandidatelor au menținut încă vii, la finele turului sezonului 1969-1970, speranțele suporterilor feroviarilor într-un miracol. Miracolul s-a petrecut în ultima etapă a unui retur în care, grație și aportului unor achiziții din intersezon, CFR-ul obține câteva victorii memorabile. În ciuda salvării miraculoase de la retrogradare, următorul an a fost însă unul și mai slab. Lipsa de coeziune între compartimente și valoarea generală scăzută a echipei au adus CFR în aceeași situație ca în anul precedent: salvarea de la retrogradare amânată până în ultima etapă. Lupta în doi cu Progresul a fost câștigată de CFR, care a obținut, dramatic, contra celor de la UTA Arad, punctul necesar menținerii în prima divizie. Echipa nu s-a regăsit nici în campionatul 1971-1972, ocupând ultima poziție în clasament o jumătate de tur, cu o singură victorie în prima parte a sezonului. Cu opt victorii, două egaluri și doar cinci înfrângeri, băieții din Gruia s-au clasat pe locul 2, imediat după campioana acelei ediții, într-un top al eficacității în a doua jumătate a întrecerii. Verdictul continuării în Divizia A s-a amânat, a treia oară consecutiv, pentru ultima etapă, într-un meci în deplasare cu Steagul Roșu Brașov. O nouă salvare, iarăși pe seama jocului rezultatelor. miniatura|Stadionul CFR Gruia în 1980 stanga|miniatura|294x294px|Mihai Adam, unul dintre cei mai emblematici jucători În vara anului 1972, CFR a făcut un transfer important. Mihai Adam, de la Universitatea Cluj, a fost schimbat cu Soos.Ei sunt copiii Clujului! Vezi cum arată 11-le ideal din toate timpurile format din jucătorii crescuți de U și CFR, Cristian Aszalos, 12 aprilie 2011, prosport.ro Adam fusese de două ori golgheterul României și era considerat unul dintre cei mai buni jucători români din generația sa. El și restul echipei aveau să facă din sezonul 1972–73 cel mai de succes din istoria CFR-ului. Echipa a obținut cea mai înaltă clasare din fotbalul românesc de până atunci, a cincea în Divizia A. Câteva rezultate importante au încheiat un sezon excelent, inclusiv o victorie cu 2–0 împotriva echipei Rapid București, o remiză 2–2 împotriva Sportului Studențesc și o altă remiză, 1–1, cu Steaua București. În plus, stadionul pe care CFR îl folosește și astăzi a fost construit în 1973. Pentru a celebra finalizarea stadionului, CFR Cluj a jucat un joc amical împotriva Cubei. Meciul s-a încheiat cu o victorie cu 2–1 pentru CFR.

Sezonul 1973–74 a fost unul destul de rău pentru CFR, deoarece s-a salvat in extremis de retrogradare, ocupând locul 14 la sfârșitul sezonului. Singura realizare notabilă din acel sezon a fost al treilea titlu al lui Mihai Adam ca golgheter al României care, deși avea 33 de ani, a înscris 23 de goluri. Sezonul 1974–75 s-a asemănat cu cel dinainte: CFR s-a străduit să evite retrogradarea, atingându-și obiectivele tot timpul. Sezonul 1975–76 a marcat retrogradarea CFR-ului și ultimul său sezon în Divizia A în secolul al XX-lea. Un factor care a contribuit a fost vârsta echipei, cu majoritatea jucătorilor săi în vârstă de peste 30 de ani.

În primul sezon de după retrogradare, CFR-iștii au acuzat șocul și au renunțat rapid la ambițiile luptei pentru promovare. Deși a făcut un sezon excepțional, CFR-ul a pierdut promovarea la mare luptă cu FC Baia Mare. În anul următor, CFR-ul a stat în umbra celor de la „U”. Finalul campionatului 1979–1980 i-a găsit pe feroviari în zona retrogradării, lucru care nu s-a repetat și în sezonul 1980–1981 când, deși propuneau o componență mult schimbată, au fost mereu între echipele din fruntea clasamentului.

Supraviețuirea (1982–2001) Între 1982 și 1989, CFR-ul a alternat permanent între Diviziile B și C. Începând cu sezonul 1987-1988, au apărut în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii 1990 Olariu, Trușcă, Sandu Matei, Ilie Lazăr Iepure, Man, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția i-a prins pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare s-au acutizat când, rând pe rând, s-a pus lacătul pe mai multe dintre secțiile care au adus gloria sportului feroviar clujean. Cea mai costisitoare secție, fotbalul, a rezistat totuși, dar eforturile de revenire în prim-plan erau sortite din start eșecului.

Repartizați în cea de-a doua serie a Diviziei B după reforma federală, CFR-iștii au evoluții modeste în edițiile 1992–1993 și 1993–1994. Chinul avea să prefațeze nereușitul sezon 1994–1995: băieții doctorului Rădulescu, revenit la conducerea tehnică a echipei, au terminat pe locul 16 din 18 participante și au fost obligați să joace un meci de baraj împotriva echipei Olimpia Satu Mare pentru continuarea în Divizia B. Formația la care debutaseră în acel sezon Minteuan și Coroian a pierdut barajul și a retrogradat în Divizia C. Băieții din Gruia au câștigat apoi seria de „C” în fața ISCT-ului și au terminat fără emoții, la mijlocul clasamentului Diviziei B 1996-1997.

Era Paskany (2002–2013) Revenirea în Divizia A (2002–2005) În ianuarie 2002, un nou sponsor, Árpád Pászkány, patronul S.C. Ecomax M.G., a fondat o nouă societate comercială pentru sport, cu Ecomax M.G. în calitate de acționar principal. Până la sfârșitul sezonului 2001-02 în Divizia C, CFR a promovat înapoi în Divizia B.