Rodica Bretin (n. 6 noiembrie 1958, Brașov) o scriitoare română de literatură istorică și memorialistică.
Este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. A publicat volume de povestiri și romane, unele cu tentă memorialistică sau fantastic-realistă, altele de istorie romanțată.
Debutează în reviste de literatură în anul 1982. În 1985, la Editura Albatros, îi apare primul volum, Efect Holografic. Între 1982 și 2010 i-au apărut proze, traduceri, eseuri și articole culturale în mai multe publicații (printre care The Historian, Science et Vie, Antares-France, România Literară, Astra, Magazin, Meridian, Baricada, Magazin Internațional, Jurnalul de București, Tribuna și START 2001) și antologii din România, Franța, Anglia și Italia.
În prezent Rodica Bretin publică proză, eseuri, articole și recenzii în reviste literare din România (România literară, Viața românească, Convorbiri literare, Luceafărul de dimineață, Familia, Ficțiunea, Vatra, Tribuna, Curtea de la Argeș, Matca literară, Leviathan, Neuma, Astralis, Libris, Utopiqa, Epithet, Ateneu, Euphorion, Hyperion, Literadura) și din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franța), Cirsova Magazine, Four Star Stories, Aphelion, Gracious Light (SUA) Teoria Omicron, Maquina Combinatoria (Ecuador).
Biografie Rodica Bretin s-a născut la Brașov, oraș în care a revenit după trei decenii de activitate literară în București.
În perioada 1991-1996 activează ca lector și ulterior ca redactor șef la Editura Baricada, unde înființează și conduce trei colecții specializate de literatură istorică, fantastică și main-stream. Tot în perioada 1991-1995 participă la realizarea seriei de antologii Antares (vol.1-4), în colaborare cu scriitorul Dan Apostol.
În 1997 devine consilier editorial la Editura Nova, unde, între 1998-2001, ocupă funcția de redactor-șef. Participă la cercetările istorice și arheologiceUniunea Scriitorilor din România: Liste membri- Filiala București efectuate în 1998 în Languedoc, Franța, și în 2002 la Milano, în Italia. În perioada 2003-2006 este lector la redacția Știință-Frontierele Cunoașterii a Editurii Cartea de Buzunar.
În mass-media audio-vizuală realizează sau colaborează la emisiuni difuzate între 1982 și 2015 de posturi de televiziune și radio din Franța și România (Arte, TV 5, TVR 2, Radio România 2 și Radio România Internațional). Între 1993 și 1996 a fost realizator de programe TV (cinematografie fantastică și de artă) și redactor-șef la Compania Națională de Film, Televiziune și Video Canal b.
Literatură Rodica Bretin a debutat în anii 1980, perioadă în care comunismul îngrădea libertatea de exprimare a scriitorilor. Fiindcă nu dorea să consemneze „realizările socialismului“, a ales genul fantastic drept mod de exprimare, creând lumi în care își găsea refugiul din realitate.
Primul ei volum de povestiri, Efect Holografic, a apărut în 1985 la Editura Albatros. A fost urmat de Șoimul alb, volum de povestiri publicat în 1987 la Editura Facla și Uriașul cel bun, carte apărută la Editura Ion Creangă în 1989, ce reunea basme cu înțelesuri pentru cei mari, dintre care cel mai important era „un om cu adevărat liber trăiește pentru sine, nu cum îi dictează alții“.
Urmează volumele Cel care vine din urmă, Omul de nisip, Fortăreața și Casa fără cărți, a căror tema favorită rămâne inserția neprevăzutului în existența banal-cotidiană, reacția omului obișnuit pus într-o situație ieșită din comun și, adesea, fără ieșire. Cărțile acestea introduc cititorul într-un univers ce ascultă de legi proprii, în care prind viață monștri născuți din imaginarul colectiv sau din angoase individuale. Îl poartă prin alternative posibile la lumea pe care o știm, fiindcă realitatea, spune autoarea, e doar o fisură care ne traversează închipuirile.
Cartea Amurgul elkilor reprezintă o imersiune ficțională în epoca de piatră a ființei și conștiinței umane, demonstrând un adevăr paradoxal: oamenii cavernelor nu erau neapărat inferiori celor de astăzi, doar diferiți. Unele fragmente ale cărții crează o atmosferă aproape apocaliptică, însă ceea ce pare un sfârșit se vădește a fi un început de lume.
Vikingii este un roman istoric despre niște oameni care nu suportau limitările, considerând că orice obstacol era pus acolo doar pentru ca ei să îl poată trece și care au fost înainte de orice exploratori, împingând mereu mai departe granițele lumii cunoscute în vremea lor.
Scris, cronologic, înainte de Vikingii, romanul Fecioara de Fier – o combinație de istorie romanțată și thriller – se petrece într-un Ev Mediu nu degeaba numit întunecat: asupra lui se întinsese umbra Inchiziției. Fecioara de Fier este, într-un fel, o întoarcere la perioada apăsătoare dinainte de 1989. Ce au în comun Inchiziția și comunismul, o dictatură politică și una religioasă? Foarte multe, dar în primul rând pretenția de a controla destinele individuale, de a le împinge în aceeași matcă a uniformității și dezumanizării. Excepțiile, cei care înotau împotriva curentului, își plăteau scump actul de rebeliune, uneori cu libertatea, alteori cu viața.
Romanul Protectorii, un thriller cu elemente de urban-fantasy, mizează pe uman, pe ritmul unor sentimente autentice, pe surpriza gesturilor și replicilor firești, care tind să echilibreze senzaționalul poveștii.
Pisica de la ora cinci, volum apărut în 2026 la editura Corint, este un roman-puzzle alcătuit din 18 povestiri, a căror acțiune se petrece în atmosfera anilor ʼ60 din Brașov. Inspirate din copilăria autoarei, întâmplările ne poartă într-o călătorie când duioasă, când aventuros năstrușnică, într-un trecut care se conturează pagină cu pagină în mintea cititorilor, în această evocare autobiografică. Totul văzut prin ochii unei copile, fascinată de lumea din jur, de orașul de la Poalele Tâmpei, care devine el însuși personajul în jurul căruia pivotează viețile tuturor. Un oraș magic, care, în ciuda vremurilor, reușește să rămână astfel în ochii celor care îl iubesc. Întoarsă în orașul natal, Rodica Bretin scrie literatură realistă. În loc de lumi inventate, de eroi imaginați sau având drept model personaje din timpuri istorice, în loc de un univers fantastic, o lume autentică sută la sută. Toate personajele din Pisica de la ora cinci au trăit cu adevărat, toate întâmplările povestite chiar așa s-au petrecut, fiindcă realitatea, nu-i așa, bate filmul sau cuvântul tipărit.
Afilieri Membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1991); Membră a PEN Club România; Membră în Asociația Autorilor de Ficțiune; Membră a Fantasia Art Association din Cornwall, Marea Britanie.
Bibliografie
Beletristică Efect holografic, povestiri (Editura Albatros, 1985) Șoimul Alb, povestiri (Editura Facla, 1987) Uriașul cel Bun, povestiri (Editura Ion Creangă, 1989) Drumul fără Sfârșit, povestiri (Editura Baricada, 1991) Cel care Vine din Urmă, povestiri (Editura Baricada, 1993) Lumea lui Hind, povestiri (Editura RAI Coresi, 1998) Omul de Nisip, povestiri (Editura Image, 2000) Fecioara de Fier, roman (Editura CNI Coresi, 2002; ediția a II-a Editura Cartea de Buzunar, 2006; ediția a III-a Editura Eagle, 2014, ediția a IV-a Editura Tritonic, 2017) Cetatea fără trecut, povestiri (Editura Nemira, 2015) Fortăreața, povestiri (Editura Tritonic, 2016) Oameni și Zei, roman, volumul 1, seria Protectorii (Editura Tritonic, 2017) Poarta Stelară, roman, volumul 2, seria Protectorii (Editura Tritonic, 2018) Elysium, roman, volumul 3, seria Protectorii (Editura Tritonic, 2019) Casa fără cărți, povestiri (Editura Pavcon, 2020) Amurgul elkilor, povestiri (Editura Creator, 2021) Tigrii visează în culori, povestiri (Editura pentru Artă și Literatură, 2024) Protectorii, roman (Editura pentru Artă și Literatură, 2025) Pisica de la ora cinci, povestiri (Editura Corint, colecția Corint Fiction, 2026)
Istorie și Frontierele Cunoașterii Dosarele Imposibilului (Editura Cartea de Buzunar, 2003) Tunelul Timpului (Editura Cartea de Buzunar, 2003) Poarta Vrăjitoarelor (Editura Cartea de Buzunar, 2004; Editura Nemira 2015) Poltergeist - Atacatori Invizibili (Editura Cartea de Buzunar, 2005) Misterul Lumilor Paralele (Editura Cartea de Buzunar, 2006) Naufragiați în Timp (Editura Cartea de Buzunar, 2006) Călătorii în timp și lumi paralele (Editura Nemira, 2015) Cronicile Imposibilului (Editura ePublishers, 2015) Războinicii Nordului (Editura ePublishers, 2015) Ecouri din tenebre (Editura Crux Publishing, 2016; ediția a II-a, Editura Creator Brașov, 2022) Ultima frontieră (Editura Pavcon, 2021) Vikingii (Editura Creator, 2023)
Antologii a realizat în colaborare cu scriitorul Dan Apostol seria Antares, vol 1 - 4 (Editura Baricada, 1991-1995), antologii dedicate literaturii fantastice și culturii enciclopedice. a realizat și tradus Cronici din Lumi Interzise (Editura AGER, 2003), antologie de literatură fantastică. a realizat și tradus Vânătorii Lumii de Dincolo (Editura Cartea de Buzunar, 2006), antologie de literatură fantastică.
Povestiri
Din volumul CETATEA FĂRĂ TRECUT: Efect holografic, Generația omega, Shaba, Aralda, Cristalul negru, Pasărea Thul, Omul-tigru, Noaptea Sanyasinilor, Ultimul gdar, Vânătorul de freli, Lumea wurilor, Zorii pustiei, Cetatea fără trecut, Valea sadralilor, Călăreții de fier, Eldorado. Din volumul CASA FĂRĂ CĂRȚI: Revolta îngerilor, Casa fără cărți, Întoarcerea, Cel care vine din urmă, Undeva cândva, Fotografia perfectă, Lumea tăcerii, Ora pro nobis, Fortăreața. Din volumul FORTĂREAȚA: Conquistadorul, Negura, Omul de nisip, Bătrâna Doamnă, Revolta îngerilor, Mireasa din grădină, Pasărea Albă, Fortăreața. Din volumul AMURGUL ELKILOR: Războiul pentru Alana, Lumea lui Hind, Vânătoarea celorlalți, Copacul schimbării, Chemarea adâncurilor, Muntele ce vine, Amurgul elkilor.
Traduceri Dale Cooper, de Scott Frost (1993) Amantul doamnei Chatterley, de D.H. Lawrence (1993) În umbra ghilotinei, de O. Le Baron (1994) Leul uriaș, de J.H. Rosny-Aîné (1993, în colaborare)
Premii Premiul pentru Cea mai bună proză străină la Festivalul Internațional al Artei Fantastice de la Annecy, Franța, (1996), pentru nuvela Negura. Premiul Volaverunt la Festivalul de la Valencia Spania, (2001), pentru nuvela Conquistadorul. Premiul pentru Cel mai bun roman străin acordat de Fantasia Art Association, (2005), pentru romanul Fecioara de Fier, publicat în serial de revista The Historian din Truro, Cornwall, Marea Britanie. Premiul COLIN, ediția a VII-a, 2017, categoria volum de proză scurtă fantastică pentru Cetatea fără Trecut, Editura Nemira, București, 2015. Premiul OPERA OMNIA, decernat la cea de-a 40-a ediție a Convenției Naționale a Cluburilor și Autorilor de science-fiction din România, Timișoara 2019. Premiul celei de-a 43-a Convenții Naționale Romcon, 2022, pentru nuvela Amurgul elkilor, din volumul cu același titlu apărut la Editura Creator, Brașov, 2021. Premiul Daniel Drăgan acordat în 2022 de Asociația „Buna Vestire“ din Miercurea-Ciuc și Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul de povestiri Amurgul elkilor. „Premiul Ficțiunea“, 2023, pentru povestirea A opta moarte, apărută în revistă în septembrie 2022. „Premiul revistei literare Libris pentru proză“, 2024. Note
Bibliografie John Clute, Peter Nicholls, Eds., The Encyclopedia of Science Fiction, Orbit, London, 1993 Dicționar SF, Editura Nemira Mihai Dan Pavelescu (coord): Dicționar SF, Editura Nemira, București, 1999, ISBN 973-569-355-0 Catalog de prezentare al autorilor, Editura Cartea de Buzunar, București, 2006 Jean-Pierre Moumon: Antares, La Valette, France, 1987 si 2008 The Historian, Truro, Cornwall, Great Britain, 2006 Ștefan Vida Marinescu, Mihail Gramescu: Arca îmblânzitorilor de fantasme, Editura EuroVida, București, 2000 Site-ul Uniunii Scriitorilor din România: [http://www.uniuneascriitorilor.ro/afișare.php Liste membri - Filiala București] Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011