Pelinul (Artemisia absinthium L.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. Descriere generală Pelinul este o plantă perenă, ierboasă. Poate atinge o înălțime de 1 - 1,2 m. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, cu o lungime de până la 20 cm simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este o achenă. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în special pe terenuri necultivate.Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față, argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60–120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile: (Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță, pelinul negru (Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin (Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită în România, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor.
Compoziție chimică Conține ulei esențial în proporție de până la 1,7%, care este format din felandrene, pinene, tuione, alcool tuiylic, acetat de tuiyl, izovalerianat de tuiyl, bisabolene, palmitat de tuiyl, camfene, cadinene, nerol, camazulene. Planta mai conține glicozidul amar absintina, acid absintic, anabsintină, artametină, acid succinic, taninuri, rezine, amidon, malați și nitrați de potasiu și alte săruri.
Uz medicinal
Mitologie În Evul Mediu acestă plantă este considerată un mijloc eficient împotriva magiei. Se credea că pelinul purtat îi fereau de arsuri, fulgere și ciumă. Mai era folosit ca un întăritor al celor care sufereau de tuberculoză.
Alte întrebuințări De asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (ca dovadă și numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei). Atât în China cât și în Japonia se credea despre pelin că alungă răul și crește longevitatea. Împreună cu salvia, este ars de amerindieni pentru a vindeca, purifica și curăța o persoană, un obiect sau un loc.
1 Mai este ziua pelinului. În tradiția populară această plantă are numeroase întrebuințări.
Literatură Werner Dressendörfer: Blüten, Kräuter und Essenzen. Ostfildern 2003, ISBN 3-7995-3509-8. H. R. Bode: Über die Rolle der gasförmigen Ausscheidungen beim Zustandekommen der allelopathischen Wirkung des Wermuts (Artimisia absinthim L.) auf seine Nachbarpflanzen. În: Naturwissenschaften. Band 51, Nr. 5. Berlin und Heidelberg 1964. Jörg Swadzba: Zur Geschichte des Wermuts. Pharmaziehistorische Untersuchung über Identifizierung, Zubereitung und Anwendung von Arthemisia absinthium L. Marburg an der Lahn 1965 (teză de doctorat). Avril Rodway: Kräuter und Gewürze. Tessloff, Hamburg 1980, ISBN 3-7886-9910-8.
Note
Legături externe Pelin Alergia la polen
Categorie:Asteraceae Categorie:Plante medicinale Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus