Alexandru Zub () este un istoric român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004.

Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studențească, considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase, ca deținut politic).

Biografie

După absolvirea Școlii Normale (Pedagogice) din Șendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultății de Istorie din Iași. Din 1963 a lucrat în cercetare, inițial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" din Iași. În 1973 a devenit doctor în științe istorice. Din 1989 este director al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași. S-a aplecat asupra unor personalități ale istoriografiei românești: Mihail Kogălniceanu. Din 2006, este șeful secției istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.

Opere publicate

Și-a legat numele de editarea unor lucrări de referință ale marilor istorici români: V. Pârvan, Corespondență și acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Pârvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană ș.a.

Concepțiile sale privitoare la istorie și la menirea istoricului le-a expus în volumele: A scrie și a face istorie (1981) Biruit-au gândul (1983) De la istoria critică la criticism (1985) Cunoaștere de sine și integrare (1986) Istorie și istorici în România interbelică (1989) Istorie și finalitate (1991) În orizontul istoriei (1994)

Acestora li se adaugă: Junimea, implicații istoriografice (1974) Eminescu. Glose istorico - culturale (1994) La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994) Imperiul reîntregirii (1995) Chemarea istoriei (1997) ș.a.

A realizat pentru străinătate o serie de sinteze: Mihail Kogălniceanu un fondateur de la Roumanie moderne (1978) Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (1978) À la recherche de la synthese. A. D. Xenopol (1983) Les dilemmes d'un historien: V. Pârvan (1985)

Sub coordonarea sa au apărut mai multe volume tematice, între care: A Culture and Society: Structures, Interferences, Analogies in Modern Roumanian History (1985) La Revolution Française et les Roumains. Impact, images, interpretations (1989) Temps et changement dans l'espace roumain. Fragments d'une histoire des conduites temporelles (1991) Victor Slăvescu (1993) Ion Nistor (1993) Ilie Minea (1996) I. D. Ștefănescu (1997) ș.a.

Afilieri Membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Asociației Istoricilor Americani, al Societății Internaționale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internaționale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, conferit de guvernul francez.

Distincții Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii”, de Ziua Națională a României

Lucrări publicate Alexandru Zub este autorul unui număr mare de lucrări de istorie, dintre care menționăm următoarele:

"Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1971); "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1973); "Vasile Pârvan. Efigia cărturarului" (Ed. Junimea, Iași, 1974; ed. II, 2003); "Mihail Kogălniceanu istoric" (Ed. Junimea, Iași, 1974); "Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie" (Ed. Științifică și Enciclopedică/Ed. Militară, București, 1975) "Junimea. Implicații istoriografice" (Ed. Junimea, Iași, 1976); "M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978); "Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens, 1877-1977, mit Beiträgen von Alexandru Zub und Gerhard Ernst" (Osteuropainstitut, Regensburg, 1978); "A scrie și a face istorie. Istoriografia română postpașoptistă" (Ed. Junimea, Iași, 1981); "Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc" (Ed. Junimea, Iași, 1983); "Pe urmele lui Vasile Pârvan" (Ed. Sport-Turism, București, 1983); "L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983); "Mihail Kogălniceanu" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984; ed. II, Institutul European, 2004); "De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX" (Ed. Academiei, București, 1985; ed. II, cu subtitlul "Istoriografia română sub semnul modernității", Ed. Enciclopedică, București, 2000); "Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan" (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985); "Cunoaștere de sine și integrare" (Ed. Junimea, Iași, 1986; ed. II, cu subtitlul "Identitate, durată, devenire istorică", Ed. Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 2004); "Istorie și istorici în România interbelică" (Ed. Junimea, Iași, 1989; ed. II, 2003); "Istorie și finalitate" (Ed. Academiei, București, 1991; ed. II, cu subtitlul: "În căutarea identității", Ed. Polirom, Iași, 2004); "La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze" (Ed. Institutul European, Iași, 1994); "Eminescu. Glose istorico-culturale" (Ed. Enciclopedică “Gheorghe Asachi”, Chișinău, 1994); "În orizontul istoriei" (Ed. Institutul European, Iași, 1994); "Impasul reîntregirii" (Ed. Timpul, Iași, 1995; ed. revăzută și întregită, 2004); "Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă" (Ed. Junimea, Iași, 1997); "Discurs istoric și tranziție" (Ed. Institutul European, Iași, 1998); "Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture" (Ed. The Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, 2000); "Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură" (Ed. Institutul European, Iași, 2000); "Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România" (Ed. Polirom, Iași, 2002) - împreună cu Sorin Antohi; "Vasile Pârvan: dilemele unui istoric" (Ed. Institutul European, Iași, 2002); "Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol" (Ed. Institutul European, Iași, 2004); "Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne" (Ed. Institutul European, Iași, 2005); "Clio sub semnul interogației. Idei, sugestii, figuri" (Ed. Polirom, Iași, 2005); "Romanogermanica. Secvențe istorico-culturale" (Ed. Universității „Al. I. Cuza“, Iași, 2005).

Note

Vezi și Istoriografia română Lista membrilor Academiei Române

Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – Z Alexandru Zub - de la suferinta la seninatate , 10 februarie 2007, Alexandru Mihalcea, România liberă „Securitatea a incercat in mod indirect sa ma atraga“. Interviu cu Alexandru ZUB, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 336, august 2006 , interviu cu Eugenia Vodă, Emisiunea Profesioniștii

Categorie:Nașteri în 1934 Categorie:Nașteri pe 12 octombrie Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Absolvenți ai Universității din Iași Categorie:Autori români Categorie:Oameni din județul Botoșani Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor Categorie:Deținători ai Premiului Grupului pentru Dialog Social Categorie:Filozofi români în viață Categorie:Istorici români în viață Categorie:Mare Ofițer al Ordinului Steaua României Categorie:Scriitori exofoni români Categorie:Scriitori români de limbă franceză Categorie:Victime ale regimului comunist din România Categorie:Deținuți politici din România