Rezervația științifică „Prutul de Jos” este o arie protejată amplasată în cursul de jos al râului Prut, incluzând lacul Beleu și împrejurimile sale, în sud-vestul Republicii Moldova.
Descriere În componența ariei intră lacul Beleu și o rețea de bălți și mlăștini care, în ansamblu, formează un ecosistem unic. Rezervația a fost creată la 23 aprilie 1991 în scopul ocrotirii florei și faunei din lacului respectiv și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața rezervației este de 1.691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă.
Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate – II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun preferă sectoarele de luncă cele mai ridicate care foarte rar sunt inundate.
Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra de râu (Lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a.
Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
În anul 2019, pe teritoriul rezervației, au fost observate pentru prima dată urme tipice castorului, precum și tulpini roase, specifice activității acestei specii. Un an mai târziu (2020), prezența speciei în cadrul rezervației a fost confirmată oficial prin înregistrări video.Castorul a revenit în țară! Ce vietăți mai adăpostește lacul Beleu? Explicăm Moldova.org Specia a revenit în acest areal dar și pe teritoriul Republicii Moldova, după aproximativ 200 de ani de la dispariție.CASTORUL (CASTOR FIBER L., CASTORIDAEE) ÎN REZERVAȚIA „PRUTUL DE JOS”, REPUBLICA MOLDOVAFirst report of Eurasian beaver (Castor fiber Linnaeus 1758) in the Republic of Moldova
Statut de protecție Conform Legii ariilor protejate din 1998, este o rezervație științifică. A primit acest statut în 1991.
Rezervația biosferei La 13 noiembrie 2018, rezervația a fost înscrisă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, devenind prima rezervație a biosferei instituită în Republica Moldova.
Suprafața totală a rezervației biosferei este ha; pe localități: ha în Brînza, ha în Cîșlița-Prut, ha în Colibași, ha în Crihana Veche, ha în Giurgiulești, ha în Manta, ha în Slobozia Mare, ha în Vadul lui Isac, ha în Văleni. Se întinde pe teritorii gestionate de Întreprinderea pentru Silvicultură „SILVA-SUD” Cahul, Întreprinderea Silvo-cinegetică „MANTA-V”, Rezervația științifică „Prutul de Jos” și cele nouă localități menționate. Forma de proprietate este mixtă: proprietate publică a statului, proprietate publică a unității administrativ-teritoriale și proprietate privată.
Galerie de imagini
Faună și floră
Vezi și Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, România
Note
Lectură suplimentară
Categorie:Rezervații științifice din Republica Moldova Categorie:Prut Categorie:Fondări în 1991