Mircea Coloșenco

Mircea Coloșenco (n. 3 iunie 1938, Căinari, Tighina - 10 august 2024, București) a fost un critic literar, editor și bibliograf român.

Viața Mircea Coloșenco s-a născut pe data de 3 iunie 1938 în satul Cârnățenii-Noi, comuna Căinari, județul Tighina, Basarabia.

Tatăl, Petre Coloșenco (29 iunie 1908 – 17 martie 1966), absolvent al Școlii Normale „Mihai Viteazul” din Chișinău (1927) și al cursurilor de scurtă durată ale Institutului Superior Pedagogic „Maxim Gorki” din București, specialitatea Limba rusă (1957), a fost învățător de limba română în localitățile Hârtop Hasan și Cârnățenii-Noi, din comuna Căinari (1927-1944], Bacani, județul Tutova (1945-1949), și profesor de limba rusă în diferite școli generale și licee din Bârlad (1949-1966). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost sergent T.R. de manutanță (februarie 1944 – mai 1945), într-un regiment din Galați al Armatei Române, decorat cu Meritul Militar cl.III, pe Frontul de Vest. Părinții acestuia, Serghei Coloșenco și Lidia (născută Crisicova), de loc din regiunea Harcov – Ucraina, au fost cantonieri de cale ferată, stabiliți în Căinari (1907). În cele două sate basarabene în care a fost învățător, tatăl a ridicat cu concursul sătenilor clădirile de școală, înființând cămine culturale, dotate cu biblioteci și aparate de radio, la care era ascultată duminica slujba religioasă transmisă de la Patriarhia Română din București, iar, în restul săptămânii, programele postului național. Unicul său frate, Vladimir Coloșenco, absolvent de gimnaziu comercial, a executat o condamnare politică de opt ani într-un lagăr sovietic la gurile fluviului Ienisei, în Siberia (1940-1948), după care a rămas în Basarabia până la finele vieții. Alte două surori, stabilite în Bârlad, au fost muncitoare. A fost membru al Partidului Social-Democrat din România (1945-1948).

Mama, Natalia Coloșenco (Desghinjeni – Tighina, 1 decembrie 1906 – 18 septembrie 1988, Bârlad), absolventă a Școlii Normale Eparhiale din Chișinău (1927), a fost învățătoare de limba română în localitățile Puhoi, Hârtop Hasan și Cârnățenii Noi, în Basarabia (1927-1944), Lăpugiul de Sus, județul Hunedoara, în Transilvania, Peșteana-Vulcan, județul Gorj, în Oltenia, Bacani și Bârlad (1944-1962).

Familia a fost evacuată din Basarabia într-un refugiu restrictiv, în martie 1944, în județele Argeș, Hunedoara, Gorj și Tutova.

Mircea Coloșenco a urmat cursurile școlii primare în comuna Bacani, județul Tutova (1945-1949), continuându-le pe cele elementare și liceale în Bârlad (Școala nr. 4, 1949-1952); Școala Medie Tehnică de Mecanică, 1952-1954; Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”, 1954-1956, iar cele superioare, la Iași (Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de filologie, Secția Limba și literatura română, 1960-1965). I-au fost învățători părinții, iar, dintre profesorii de liceu și universitate, i-a avut ca mentori pe Vasile Dumitrache și Gheorghe Gâlcă, la Bârlad, și Gh. Agavriloaie, Al. Andriescu, Constantin Ciopraga, Al. Husar și Gavril Istrati, la Iași. A trecut examenul de stat/licență cu teza „Limba și stilul scrisorilor lui Nicolae Bălcescu”, iar examenul de definitivat în învățământ l-a luat la 1 august 1968.

A absolvit cursurile de regie teatru (clasa Tiberiu Penția, din Bârlad) ale Școlii Populare de Artă din Iași (1968) și de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București (1969), ca bibliograf. A fost căsătorit cu arhitectul și pictorul Viorica-Elena (născută Luca, în București, 5 aprilie 1941 – 20 iulie 1994).

Este stabilit în București din 1973. Membru al Fundației „Speranța, pentru cinstirea memoriei eroilor neamului” (1990), al „Asociației ex-libris” din Oradea (1995) și al „Academiei Bârlădene” (1997).

A avut o activitate socio-profesională diversă: controlor tehnic de calitate la Fabrica de Rulmenți din Bârlad (1 octombrie 1956 – 15 mai 1957; 1 noiembrie 1959 – 30 septembrie 1960), profesor de limba și literatura română la Școala generală Tutova – Vaslui (1 septembrie 1965 – 31 octombrie 1968), director de cămin cultural în aceeași localitate (1965-1966) și profesor de literatură universală la Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1968-1969). A fost apoi bibliograf la Biblioteca municipală „Stroe S. Belloescu” din Bârlad (1 noiembrie 1968 – 31 mai 1969), redactor de rubrică culturală și social-cetățenească la ziarul „Vremea Nouă” din Vaslui] (1 iunie 1969 – 15 noiembrie 1973), corector la Întreprinderea poligrafică „Informația” din București (15 noiembrie 1973 – 15 noiembrie 1974, inspector cultural-sportiv la Cooperativa meșteșugărească „Electrobobinajul” din București (15 noiembrie 1974 – 10 septembrie 1975).

A devenit șef birou personal-învățământ-administrativ la cooperativele meșteșugărești „Tehnica Sticlei” (10 septembrie 1975 – 20 septembrie 1982) și „Constructorul” din București (20 septembrie 1982 – 9 martie 1985), inspector învățământ la Cooperativa meșteșugărească de invalizi „Metalica” din București (9 martie 1985 – 17 decembrie 1990), muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (17 decembrie 1990 – 15 februarie 1993). A fost din nou profesor de limba și literatura română la Liceul de aviație „Henri Coandă” din București (septembrie 1991 – iunie 1992), apoi referent de specialitate și consilier la Direcția Muzee și Colecții, resortul „case memoriale/memorialistică”, a Ministerului Culturii (15 februarie 1993 – 15 iulie 1998).

S-a pensionat la 15 iulie 1998. După pensionare, și-a reluat activitatea didactică ca profesor de limba și literatura română, cumulard la Grupul Școlar „Constantin Brâncuși” din București (octombrie 1998 – septembrie 1999) și la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din București (septembrie 1999 – septembrie 2001). Colaborări la Radio și Televiziunea română.

Acțiuni, lucrări, bibliografie Activitate didactică Limba română. Manual pentru anul I Școli profesionale (1968); Structura stilistică a dialogului în balada populară românească, în Școala bârlădeană, iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală, în Școala bârlădeană, iunie 1970, p.39-49, și în Convorbiri didactice, Bacău, 7, 1998;

Bibliografii Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova, Covurlui și Vaslui (manuscris, 1969);

Ca ziarist Articole/anchete/știri etc. care însumează preocupări ale surprinderii cotidiene, fie culturale desfășurate în localitățile actualului județ Vaslui (cămine culturale, case de cultură, biblioteci publice, școli de toate gradele, concursuri și festivaluri artistice etc.), fie social-cetățenești, între iunie 1969 – mai 1973, publicate în paginile ziarului „Vremea nouă” din Vaslui, realizate ca reporter/redactor. Pseudonime folosite: Miron Coldumir, M. Cenușă, M. Constantin, C. Mircea și altele cu inițialele M.C./C.M.

Publicistică Studii/memorii/recenzii/documentare/comunicări care cuprind o arie largă de teme de istorie a literaturii și culturii române, în scopul dezvăluirii de aspecte inedite ale spiritualității naționale și universale, apărute în periodice din țară și străinătate: „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista Cultului Mozaic/Renașterea evreiască”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue Roumaine”, „Viața românească” (București); „Ateneu”; „Convorbiri didactice”, „Deșteptarea”, „Fântâna Blanduziei”, „Vitraliu” (Bacău); „Academia bârlădeană” (Bârlad); „Hiperion” (Botoșani); „Steaua” (Cluj); „Convorbiri literare”, „Dacia literară” (Iași); „Căminul românesc” (Geneva - Elveția); „Minimum” (Tel Aviv - Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărților” la T.V. Sigma București.

În muzee Participări directe la întemeierea caselor memoriale Ion Minulescu și Liviu Rebreanu din București (1992), ca muzeograf, precum și la coordonarea acțiunilor memoriale a muzeelor din țară, în funcțiile de referent și de consilier al Direcției Muzeelor și Colecțiilor a Ministerului Culturii (1993-1998), respectiv la înființarea, restaurarea și conservarea caselor memoriale, la organizarea de sesiuni/colocvii/mese rotunde pe teme de specialitate etc., susținând comunicări/expuneri, unele fiind publicate în anuarele muzeelor ori în „Revista muzeelor”.

Premii pentru ediția critică Ion Barbu. Opere (vol.1-2, 2000), premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române pentru ediția critică Nichita Stănescu. Opere (vol.1-6, 2003-2005), premii din partea Ministerului Culturii și Cultelor, a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” din Ploiești, a revistei „Convorbiri literare” din Iași.

Alte oportunități Membru al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din ianuarie 2007.

Bibliografie Cărți de autor Mircea Coloșenco. Ion Barbu – Dan Barbilian. Biografie documentară. (1564-1925). Editura Minerva. București, 1989. Bibliografie, p.259-277. Arbore genealogic alcătuit de arh. Viorica-Elena Coloșenco, p.278-279. /303 p./ Cartea este structurată în trei părți: Străbunii (p.7-68), Părinții (p.69-98) și Tinerețea lui Ion Barbu – Dan Barbilian (p.99-257). Sunt incluse cca. 1300 nume de persoane (rude, profesori, colegi etc.), fiind enunțate toate creațiile sale poetice/matematice/de altă natură, extrase din manuscrise, tipărituri, informații orale, aflate în arhive, muzee, colecții de stat/private.

Mircea Coloșenco. Climate. Versuri. Coperta: arh. Viorica-Elena Coloșenco (5 aprilie 1941-20 iulie 1994). Portretul autorului: Nicolae Hilohi. Editura Sfera. Bârlad, 2002. Exemplarele acestei ediții sunt semnate de autor și nu au fost puse în comerț. /68 p./ Cartea cuprinde trei cicluri: Catrene (p.9-33), Rondeluri (p.35-46) și Sonete (p.4-65);

Mircea Coloșenco. Nicolae Labiș. (1935-1956). Biobibliografie. Coperta: Mihai Zgondoiu. Editura Fundației Culturale Libra. București, 2005. /242 p./;

După Cuvânt înainte (p. 7-8) și Cronologie (p. 9-18), cartea este secționată în două părți: Opera (p. 19-129) și Contribuții critice (p. 131-218), formate din 1155 de titluri. Astfel, Opera poetului este divizată în ediții în limba română (1-34), în alte limbi (35-56), poezii (59-416), publicistică-proză-dramaturgie (417-445), manuscrise inedite din Fondul Nicolae Labiș. Suceava (446-493), culegeri de folclor (494-525), traduceri de autor/din operă (526-583), corespondență (584-620), iar contribuțiile critice în: volume (621-641), periodice (642-1128), manifestări culturale (1129-1155), la care este adăugat un capitol de iconografie, altul de repere critice, precum și bibliografia publicațiilor consultate, indicii de volume/poezii, nume de persoane.

Este prima lucrare de acest fel întocmită pentru Nicolae Labiș.

Marilena Donea. George Bacovia. Biobibliografie. 1971-2001. Cu o prefață de prof. Gabriel Ștrempel, membru de onoare al Academiei Române. Addenda: Mircea Coloșenco. Concepția grafică și coperta: Ilie Boca. Editura Corgal Press. Bacău. 2001. /480 p./;

Addenda referințe necuprinse în biobibliografiile dinaintea anului 1971, respectiv pozițiile 2344-2423.

Mircea Coloșenco. Șapte poeți clasici români. (Cronologii literare): Anton Pann, M. Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Ion Barbu, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu. Lector: Serghei Coloșenco. Coperta, culegere și tehnoredactare: Bogdan Artene. Editura Fundația Culturală Libra, București, 2006. /238 p./

Ediții alcătuite, prefațate, postfațate Alexandru Alexianu Istoria poeziei române de la 1570 la 1830. Ediție îngrijită de Mircea Coloșenco și Laurențiu Avram. Prefață de I. C. Chițimia. Studii introductive: Mircea Coloșenco, Laurențiu Avram. Coperta colecției și a cărții: Pavel Botezatu. Foto: Migo Caranfilian. Antologie. Vol. I (1570-1710, p.1-137). Vol. II (1710-1768, p.5-136). Editura Porto-Franco. Galați, 1993. Bibliografia lui Alexandru Alexianu de Mircea Coloșenco (vol.II, p.131-136). Ilustrații (vol.II, 8 p. nenumerotate între p.128-129).