Taraclia (în bulgară și ) este un oraș din sudul Republicii Moldova, reședința raionului Taraclia. Este centrul administrativ, cultural și istoric al bulgarilor din Republica Moldova.
Geografie Amplasare Orașul Taraclia se află la sudul Stepei Bugeacului, pe partea stângă a râulețului Lunguța, la 161 km de capitala Moldovei, Chișinău.
Resurse naturale Resursele funciare ale orașului Taraclia sunt 8.508 ha, dintre care cea mai mare parte o constituie terenurile cu destinație agricolă – 6.630 ha sau 70,1% din totalul terenurilor. În structura terenurilor agricole predomină pământul arabil 5.520 ha. Plantațiile multianuale constituie 612 ha și sunt formate din 402 ha vii și 210 ha livezi.
Pentru Taraclia este specifică o pondere mare a fondului silvic – 9,5% comparativ cu 3-4% caracteristic pentru zona de sud a republicii. Fondul silvic ocupă 806 ha, dintre care pădurile – 637 ha și fâșiile forestiere – 169 ha.
La sud de oraș, de-a lungul pantei stângi a vâlcelei (ocolul silvic Taraclia, Taraclia-II, parcela 20, subparcela 1), este amplasat aflorimentul de lângă orașul Taraclia, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.
Istorie După terminarea războiului ruso-turc din 1812, bulgarii și găgăuzii, care locuiau pe teritoriile de dincolo de Prut și Dunăre, au fost colonizați pe teritoriile sudice ocupate de armata rusă. Astfel în anul 1813 s-a înființat localitatea Taraclia, iar în 1817 este încheiată zidirea bisericii cu hramul Sfântului Gheorghe.
Între anii 1925-1940 și 1941-1944 satul a fost reședința plășii Traian din cadrul județului Cahul.
La recensământul general al populației din 1930 în Taraclia erau 8507 locuitori, inclusiv 4256 bărbați și 4251 femei.Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930. Volumul I: Sex, stare civilă, grupe de vârstă, gospodării, infirmități, populația flotantă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 54. Din punct de vederea etnic, populația era alcătuită din 8187 bulgari, 130 români, 76 ruși, 54 țigani, 46 evrei, 23 găgăuzi, 11 germani, 4 ucraineni, 2 polonezi și 4 persoane de alte naționalități. În calitate de limbă maternă, 8202 persoane au indicat în limba bulgară, limba română - 104 persoane, limba rusă - 77 persoană, limba țigănească - 53 persoană, limba idiș - 46 persoană, limba germană - 4 persoană, limba ucraineană - 3 persoană și limba poloneză - 1 persoană.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Volumul II: Neam, Limbă Maternă, Religie. Partea 1: Neam, limbă maternă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, pp. 104, 105. Gradul de alfabetizare al locuitorilor cu vârsta de peste 7 ani constituia 28,4 %.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Volumul III: Știința de carte. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 113.
În anul 1947, Taraclia devine centru administrativ al raionului cu același nume. În prezent, populația de bază a orașului o constituie bulgarii, dar în oraș de asemenea locuiesc găgăuzi, ucraineni, români și alte naționalități. În anul 2002 Taraclia s-a înfrățit cu orașul bulgar Nova Zagora și colaborează cu el în domeniul economic și cultural.
Demografie Structura etnică Structura etnică a populației conform recensământelor din 2004, 2014 și 2024http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2004.htmhttp://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2014.htm http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2024.htm: + Grupetnic 2004 2014 2024 Număr %Număr %Număr % Bulgari 10.732 78,02 9560 77,37 7647 76,30 Moldoveni/Români 759 5,52 803 6,49 740 7,38 Găgăuzi 784 5,70 726 5,87 825 8,23 Ucraineni 474 3,44 369 2,98 273 2,72 Ruși 802 5,83 626 5,06 405 4,04 Romi 99 0,72 74 0,59 60 0,59 Evrei 1 0,00 Polonezi 2 0,01 Alții 103 0,76 73 0,59 62 0,61 Nedeclarat 124 1,00 9 0,08 Total 13.756 12.355 10.021 Biroul Național de Statistică
Structura lingvistică Limba vorbită de obicei la Taraclia (în anul 2024 - fără populația sub 3 ani)http://pop-stat.mashke.org/moldova-lang2004sl.htmhttp://pop-stat.mashke.org/moldova-lang-comm2024sl.htm: + Limba 2004 2014 2024 Număr %Număr %Număr % Bulgară 9.466 68,81 5.594 45,27 5.161 53,44 Rusă 3.881 28,21 6.079 49,15 4.009 41,51 Română 211 1,53 241 1,95 329 3,40 Romani N/A N/A 23 0,18 18 0,18 Găgăuză 127 0,92 46 0,37 145 1,50 Ucraineană 29 0,21 8 0,06 15 0,15 Alții 42 0,30 10 0,08 3 0,03 Nedeclarată 0 0,00 360 2,91 6 0,06 Total 13.756 12.355 9656 Biroul Național de Statistică
Economie Economia orașului este formată din sectorul agrar și industria de prelucrare a producției agricole. Baza producției industriale o reprezintă întreprinderea moldo-rusă „Santec”, două întreprinderi de prelucrare a strugurilor, combinatul de prelucrare a lemnului și alți agenți economici. Întreprinderea „Santec” și-a început activitatea în 2003 și produce anual 1,5 mln. m2 de teracotă, care în volum de 80% este exportată în Rusia, Ucraina, Kazahstan și România. La întreprindere lucrează 320 persoane.
Pe teritoriul orașului funcționează Zona Antreprenoriatului Liber în care activează 9 agenți economici. Serviciul de transport este asigurat de patru întreprinderi de transport.
Pe teritoriul orașului funcționează 64 puncte de comerț, 5 unități de alimentare publică și 4 filiale ale băncilor comerciale.
Sectorul agrar al orașului este reprezentat de 2 agenți economici mari, care dețin 3.472 ha și, respectiv, 1.890 ha teren arabil, 2 agenți economici mici care dețin câte 65 ha și, respectiv, 49 ha teren arabil și 68 gospodării țărănești.
Finanțele publice locale Veniturile publice ale bugetului orașului Taraclia în anul 2003 au constituit 5.162 mii lei. Transferurile – 2.649 mii lei sau 51% din totalul veniturilor. O pondere semnificativă în veniturile publice locale o dețin veniturile de la realizare a proprietății publice – 553 mii lei sau peste 10% din totalul veniturilor și de la realizarea terenurilor 260 mii lei sau 55% – din total.
Administrație și politică Primarul orașului Taraclia este Ecaterina Iacobceac, aleasă în mai 2026.
Componența Consiliului local Taraclia (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea: Partid Consilieri Componență Partidul „Renaștere” 13 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 4 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2 Candidat independent SERGHEI CHIOSE 1 Candidat independent DMITRI GHEORGHIEV 1 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 1 Candidat independent VASILE GAIDARJI 1
Infrastructură Asigurarea cu apă este efectuată de către întreprinderea municipală „Apă Canal”, care asigură populația orașului și agenții economici în proporție de 85%. Aprovizionarea cu energie termică este efectuată de întreprinderea municipală „TermoTar”, care furnizează căldură la apartamentele din blocurile de locuit și instituțiilor bugetare.
În oraș sunt 3.590 linii telefonice, inclusiv 2.934 la populație. Gradul de telefonizare a orașului este de 55%.
Transportul urban este efectuat de două microbuze care leagă partea istorică a orașului cu microraionul nou.
Educație Sistemul de educație a orașului este format din 4 instituții preșcolare cu 780 de copii, 2 școli de cultură medie generală cu 1.620 de elevi, un gimnaziu cu 360 elevi și un liceu cu 450 elevi. De asemenea, pe teritoriul orașului funcționează colegiul-liceu „Sfinții Chiril și Metodiu” în care învață 360 elevi și studenți. Ocrotirea sănătății este asigurată de spitalul raional cu 178 locuri în care lucrează 82 medici și 255 personal medical mediu, un centru al medicilor de familie și o rețea de farmacii. Orașul dispune de un stadion cu o capacitate de 1.500 locuri.
Taraclia are universitatea cu predare în limba bulgară
Cultură thumb|right| de limbă bulgară Instituțiile culturale ale orașului sunt: Casa de cultură cu o capacitate de 580 locuri, Muzeul Etnografic, o bibliotecă publică și 3 biblioteci școlare. În oraș funcționează studioul de televiziune locală STV-41 și 2 ziare locale „Vecernia Taraclia” (lunar_ și „Svet” (săptămânal).
În Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat se regăsesc două monumente de importanță națională – biserica „Sf. Gheorghe” și casa memorială a lui Olimpi Panov – și două de importanță locală – monument la mormântul a 4 ostași căzuți în război (galerie de imagini) și monument la mormântul ostașului căzut în 1944 (galerie de imagini). De asemenea, în centrul Taracliei este amplasat , monument de for public.
Personalități Născuți în Taraclia Olimpi Panov (1852 – 1887), revoluționar și militar bulgar; Timofei Silistaru (1894 - ?), om politic; Irina Parpulova (1931 – 2009), jucătoare de dame sovietică și moldoveană; Dimităr Borimecikov (n. 1949), jurnalist, fotograf și poet moldovean de etnie bulgară; Veaceslav Kogut (n. 1950), om politic; Grigore Caramalac (n. 1965), om de afaceri; Nicolai Paslar (n. 1980), luptător sportiv bulgar.
Note explicative
Note
Bibliografie Ioniță, Veaceslav, Ghidul orașelor din Republica Moldova / Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5 Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185
Vezi și Listă de orașe din Republica Moldova
Legături externe Site oficial Articol pe site-ul comunității de bulgari din Republica Moldova
Categorie:Orașe din Republica Moldova