Sfânta Marina (în calendarul romano catolic Margareta; ) este o fecioară martiră creștină originară din Antiohia Pisidiei. Ea se numără printre așa-numiții „Paisprezece ajutători” invocați în Occident cu precădere în Evul Mediu drept protectori în caz de pericol. Marina este considerată drept ocrotitoarea femeilor care nasc.
Sfânta Marina este sărbătorită de Bisericile Ortodoxe la data de 17 iulie, de Bisericile Catolică, Evanghelică și Anglicană la data de 20 iulie.
Legenda Cele mai vechi surse ale legendei consemnează doar martiriul prin decapitare în timpul lui Dioclețian, în secolul al IV-lea. Treptat, viața sfintei a fost relatată cu tot mai multe amănunte. Versiunile ulterioare îl pomenesc pe prefectul Antiohiei, Olibrius, care ar fi dorit să o ia de soție pe Marina și să o determine să se dezică de credința creștină. Marina refuză acest lucru și a fost aruncată în închisoare după numeroase torturi. În temniță, ea a fost amenințată de un dragon, care a fost însă învins prin semnul crucii. După o versiune apocrifă, pomenită în Legenda aurea, acel dragon ar fi înghițit-o chiar pe sfântă, dar pântecele i-ar fi plesnit după ce Marina ar fi făcut semnul crucii.
Cultul right|thumb|280px|Sfânta Margareta, miniatură dintr-un manuscris flamand de pe la 1440 Inițial venerată în Imperiul Bizantin, Marina a fost cunoscută în occident începând cu secolul al VII-lea, sub numele de Margareta.
Surse Bibliotheca hagiographica Graeca, ed. socii Bollandiani, Bruxelles 21909 (reprint Bruxelles 1957), vol. II, p. 84-85. Bibliotheca hagiographica Latina antiquae et mediae aetatis, ed. socii Bollandiani, 2 vol. Bruxelles 1898-1901; Suppl. editio altera ib. 1911, vol. II, p. 787-788. Acta Sanctorum, ed. Bollandus, Paris 1643 ss., Veneția 1734 ss., Paris 1863 ss., Iul. V, p. 24-46 (ed. Paris 1867). Jacobus de Voragine: Legenda aurea, vulgo historia Lombardica dicta / ad optimorum librorum fidem rec. Th. Graesse, Wrocław 1890, reprint Melle 2003, p. 400. Gerrit Gijsbertus van den Andel: Die Margaretenlegende in ihren mittelalterlichen Versionen, Groningen 1934. (Diss.) Bibliotheca sanctorum, ed. de Istituto Giovanni XXIII nella Pontificia Università lateranense, vol. VIII [Liadan - Marzi], Roma 1967, p. 1150-65.
Hagiografie miniatura|Miraculoasa ieșire a Sfintei Margareta din burta dragonului, așa cum este descrisă în Grandes Heures ale Annei de Bretania, produsă între 1503 și 1508. Conform unui martirologiu al lui Rabanus Maurus din secolul al IX-lea, Margareta a suferit la Antiohia din Pisidia (ceea ce este acum Turcia) în jurul anului 304, în timpul persecuției diocletiene . Ea era fiica unui preot păgân pe nume Aedesius. Mama ei murind la scurt timp după naștere, Margareta a fost alăptată de o femeie creștină aflată la cinci sau șase leghe din Antiohia. După ce a îmbrățișat creștinismul și și-a consacrat virginitatea lui Dumnezeu, Margareta a fost renegată de tatăl ei, fiind adoptată de doica ei și trăind la țară împreună cu ea, păstorind oi cu mama ei adoptivă.
Olibrius, guvernatorul diecezei romane de Orient, a cerut-o în căsătorie, cerându-i să renunțe la creștinism . La refuzul ei, a fost torturată cu cruzime, în timpul căruia se relatează că au avut loc diverse incidente miraculoase. Momentul culminant al legendei sale este atunci când își face apariția Satana sub forma unui dragon. Dragonul o va înghiți pe sfântă dar ea va scăpa cu viața când aceasta va face semnul crucii, iar burta dragonului se va despica în două. În cele din urmă, a fost decapitată. Bibliografie Sabine Kimpel: Margareta (Marina) von Antiochien, în: Lexikon der christlichen Ikonographie, editat de Engelbert Kirschbaum, vol. 7, Roma/Freiburg/Basel/Viena 1974, col. 494-500.
Legături externe
Imagini ale dragonului învins de Marina Sfanta Marina, izbavitoarea de duhuri rele, 17 iulie 2013, Radu Alexandru, CrestinOrtodox.ro
Categorie:Nașteri în 292 Categorie:Decese în 307 Categorie:Sfinți în Biserica Ortodoxă Categorie:Sfinți în Biserica Catolică Categorie:Martiri creștini din timpul persecuției lui Dioclețian Categorie:Femei din secolul al IV-lea Categorie:Femei sfinte