Dorli Blaga (născută Ana-Dorica Blaga, n. 2 mai 1930, Berna, Elveția – d. 15 noiembrie 2021, Alba Iulia, România) a fost o intelectuală română, fiica scriitorului, filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu. A contribuit la editarea operei complete a tatălui său.
Date biografice Dorli Blaga s-a născut în 2 mai 1930, la Berna, unde tatăl ei, Lucian Blaga, lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română. Numele de alint „Dorli” este de fapt un derivat de la cuvântul „dor”, unul din simbolurile centrale ale poeziei lui Blaga, scrisă mai ales în perioada în care acesta era atașat cultural la legațiile românești din Elveția sau Portugalia.
Urmează cursurile liceale la Sibiu în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, la Liceul Brukenthal iar apoi, după eliberarea Transilvaniei de Nord, la Liceul de fete „Regina Maria” din Cluj (în prezent Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca). Se înscrie la Facultatea de Fizică din Cluj, transferându-se apoi la aceeași facultate în cadrul Universității din București în 1951, în urma căsătoriei cu Mihai Gavrilă, de care va divorța 3 ani mai târziu. Este propusă pe lista de exmatriculări în 1952, din cauza originii sociale „nesănătoase”, dar reușește să ia licența în 1956.
Tot în 1956, Dorli Blaga se căsătorește cu profesorul Tudor Bugnariu, care era cu 21 ani mai în vârstă decât ea. Tudor Bugnariu fusese însurat cu Kato Balazs, o evreică maghiară. Familia acesteia fusese deportată la Auschwitz, iar mama, surorile și nepoatele ei muriseră în lagăr. Kato, care, fiind măritată cu un creștin, nu fusese deportată, nu a putut suporta și s-a sinucis în 1945.
Dorli Blaga a încetat din viață la data de 15 noiembrie 2021, la vârsta de 91 de ani. Aceasta este înmormântată la cimitirul din Lancrăm, alături de părinții ei.
Activitate profesională În perioada 1962-1967, Dorli Blaga a lucrat la Institutul de Documentare Tehnică. În 1967 s-a transferat la Consiliul Național al Cercetării Științifice unde a lucrat, până în 1972, la Comisia Plan-Sinteză. În 1972 a revenit la institut, lucrând în calitate de redactor responsabil pentru publicația „Cercetare științifică, dezvoltare tehnologică”, publicație realizată pe baza documentelor UNESCO și ONU.
Din 1991 a lucrat la Senatul României în calitate de expert cu documentația privind NATO, iar apoi în calitate de consilier parlamentar la cabinetul președintelui Senatului de la acea vreme, Oliviu Gherman. S-a pensionat în 1999 iar în anul 2003 a fost acreditată de CNSAS ca cercetător.
Activitate literară Dorli Blaga a fost împuternicită de Lucian Blaga, prin testamentul său, să îi administreze opera. Fiind și deținătoarea drepturilor de autor asupra operei acestuia, ea s-a implicat puternic, în special în perioada de după Revoluția din 1989, în munca de recuperare și valorificare a operei tatălui său.
A contribuit la editarea romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, și a colaborat cu monograful Ion Bălu la redactarea celei mai complete biografii a sa, în patru volume, Viața lui Lucian Blaga. De asemenea, a coordonat publicarea ediției critice a operei complete a tatălui său.
Dorli Blaga a scris și un volum de memorii, Tatăl meu, Lucian Blaga.
Bibliografie Dorli Blaga Colegiul Național "George Coșbuc" "Lucian Blaga era să fie arestat în 1959", 1 februarie 2010, Toma Roman Jr, Jurnalul Național Lucian Blaga evocat de fiica lui, 22 ianuarie 2005, Ziua
Legături externe INTERVIU Dorli Blaga, fiica poetului și filosofului Lucian Blaga: „La liceu, orele începeau cu «Heil Hitler!»“, 30 martie 2013, Laurențiu Ungureanu, Adevărul
Categorie:Nașteri în 1930 Categorie:Decese în 2021 Categorie:Scriitoare române Categorie:Editori români