Dana Dumitriu () a fost o prozatoare și critic literar român.
Biografie A fost fiica lui Ilie Dumitriu, cofetar, și al Elenei (n. Ionescu).
A urmat cursurile Liceului „Petru Groza” din București, obținând bacalaureat în 1961 și pe cele ale Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității din București, cu examen de licență în 1966. Scrie foiletoane de critică literară la revistele Luceafărul, Argeș și România literară. A publicat mai multe romane și două volume de eseuri critice.
După terminarea facultății a lucrat ca redactor la Radio (1966-1967), la ziarul „Munca” (1967-1968) și, din 1968, redactor la „România literară”.
Iată ce scrieNicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 267-268 Nicolae Manolescu: „În anii 1970-1980, Dana Dumitriu scria la noi cel mai radical roman psihologic. Își citise precursorii în felul ei stăruitor și cu creionul în mâna: Hortensia Papadat-Bengescu, dar și Henry James, Marcel Proust, Virginia Woolf sau Lawrence Durrell. […] Prințul Ghica este și singurul nostru roman psihologic din specia romanului istoric. Autoarea nu se dezminte. Și Prințul Ghica descrie un eșec, acela suferit de Ion Ghica în candidatura niciodată oficializată la scaunul de domnitor al Principatelor Române. Protagonistul e lucrat, pe dinafară și pe dinăuntru, cu iglița unei arte românești mai fine decât firul de ață.”
În 1987 a decedat în urma unei boli incurabile. Este înmormântată la cimitirul Bellu din București.
Ficțiuni Migrații, nuvele, 1971 Masa zarafului, roman, 1972 Duminica mironosițelor, roman, 1977 Întoarcerea lui Pascal, roman, 1979 Prințul Ghica, roman istoric, 1982-1986
Eseuri critice Ambasadorii sau despre realismul psihologic, 1976 Introducere în opera lui C.A. Rosetti, 1984
Note
Categorie:Nașteri în 1943 Categorie:Decese în 1987 Categorie:Prozatori români Categorie:Critici literari români Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitoare române Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Bucureșteni