Hristo Stoicikov (în , )
Este cel mai cunoscut fotbalist bulgar, deținător al celor mai importante trofee în fotbal (Balonul de Aur și Gheata de aur), câștigător al Cupei Campionilior și al Cupei Cupelor. Este de trei campion al Bulgariei și de cinci ori campion al Spaniei. A fost inclus de către Pelé în FIFA 100.
Începuturile carierei Stoichkov face primii pași în fotbal la echipa FC Hebros, din orașul natal, Plovdiv, al doilea ca mărime din Bulgaria. În scurt timp este transferat la ȚSKA Sofia, cea mai titrată echipă din Bulgaria. Încă din primul sezon la ȚSKA, este remarcat ca fiind deosebit de talentat, însă iese în evidență devenind un jucător problemă. La sfârșitul sezonului, în urma unor scene cu bătăi în meciul împotriva echipei Levski pentru Cupa Bulgariei, în mai 1985, este suspendat pentru o perioadă nedeterminată, însă ulterior sancțiunea este redusă la un an.
Odată cu revenirea sa în fotbal, Stoichkov devine principalul jucător al ȚSKA și – împreună cu Liuboslav Penev și Emil Kostadinov – realizează cel mai bun atac al din istoria Bulgariei. La data de 23 septembrie 1987 joacă pentru prima dată în echipa națională, iar în sezonul fotbalistic 1989/1990 câștigă Gheata de Aur, ca golgheter al Europei, cu 38 de goluri în campionat.
Cariera Datorită jocului său bun la ȚSKA, FC Barcelona îl cumpără pe Stoichkov cu suma de 4,5 milioane de dolari. Devine imediat favoritul publicului la Barcelona și este unul dintre jucătorii de bază ai echipei antrenate de legendarul Johan Cruyff, având să ajungă până în finala Cupei Cupelor, iar mai târziu câștigă pentru prima dată și Cupa Europei pentru FC Barcelona, în anul 1992, învingând în finală echipa italiană Sampdoria. Cu echipa roș-albaștrilor face meciuri excelente, devenind un pericol pentru porțiile adverse alături de colegul său Romário.
Lucrurile încep să se schimbe treptat la Barcelona. Antrenorul Johann Cruyff părăsește echipa, iar în locul său vine un alt olandez – Louis van Gaal. Acesta are alte opinii privind tactica, iar Stoichkov începe tot mai des să-și piardă locul de titular în echipă. Acest lucru îl determină, în anul 1995, să accepte oferta de la FC Parma, rămânând pe stadionul Ennio Tardini pentru un sezon. La sfârșitul sezonului se întoarce la Barcelona.
În primăvara anului 1998, Hristo Stoichkov este împrumutat de ȚSKA, unde joacă doar 4 meciuri. Pleacă apoi din cauza neînțelegerilor cu Trifon Ivanov și Emil Kostadinov. După ȚSKA trece la Al-Nasr (Arabia Saudită). Apoi merge la echipa japoneză Kashiwa Reysol, cu care câștigă Cupa Japoniei. În anul 1999 renunță la fotbal, după meciul de calificare la Campionatul European de Fotbal 2000 Bulgaria-Anglia.
În anul 2000, Stoichkov revine din nou pe terenul de fotbal și încheie un contract cu echipa americană Chicago Fire, unde a jucat trei ani (2000-2002). La Chicago câștigă Cupa Americii, în anul 2000.
În anul 2003 trece la DC United, unde își întrerupe cariera, la vârsta de 38 de ani. A jucat 4 ani în campionatul SUA, jucând 72 de meciuri și marcând 33 de goluri.
Echipa națională Împreună cu echipa națională de fotbal a Bulgariei, Stoichkov obține o victorie de neuitat împotriva echipei Franței, în ultimul meci din calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1994.
Această victorie dă startul celui mai glorios moment din istoria fotbalului bulgar. În vara anului 1994, echipa națională bulgară pierde primul său meci din faza pe grupe, cu 0-3 în fața Nigeriei, însă apoi înregistrează o victorie de neuitat de patru meciuri consecutive (Grecia 4-0, Argentina 2-0, Mexic 4-2, Germania 2-1), ceea ce o face să ajungă în finala mică și să ocupe prestigiosul loc IV în lume. Stoichkov marchează în aceste meciuri 6 goluri și astfel devine golgheter al Campionatului Mondial din 1994, împreună cu fotbalistul rus Oleg Salenko.
Meciurile sale excelente, golurile sale superbe și pasele foarte bune îl clasează între primii 11 jucători al competiției. În același an, publicația France Football îl plasează pe Hristo Stoichkov pe primul loc în clasamentul anual, câștigând astfel cel mai dorit și prestigios trofeu de fotbal din lume – „Gheata de Aur”. Anterior, în anul 1992, el este pe locul doi în acest clasament.
Cariera de antrenor În anul 2004, Hristo Stoichkov este numit antrenor principal al echipei naționale de fotbal a Bulgariei, însă, în urma numeroaselor scandaluri, în anul 2007, renunță și devine antrenor la Celta de Vigo, unde rămâne șase luni.
Apoi este invitat să preia echipa națională de fotbal a Vietnamului, precum și echipa rusă FC Rostov, însă refuză.
În septembrie 2007 câștigă Golden Foot și este declarat de organizatorii cupei ca fiind cel mai mare fotbalist bulgar.
În 2009-2010 lucrează în Africa de Sud, ca antrenor la Mamelodi Sundowns, însă fără succese deosebite, iar în anul 2012 este numit antrenor principal la Litex Lovech, iar din iunie până în iulie 2013 la ȚSKA Sofia.
Controverse Pe parcursul anilor, fostul fotbalist bulgar a stârnit o serie de controverse atât în Bulgaria, cât și în străinătate.
În finala cupei din anul 1985 este suspendat pentru o perioadă nedeterminată, în urma unor scene cu bătăi, însă ulterior sancțiunea este redusă la un an. .
Starul fotbalului bulgar, Hristo Stoichkov, a fost suspendat pentru șase luni în 1990, după ce l-a călcat pe picior pe un arbitru care îl eliminase. .
În 2016, a stârnit un val de reacții negative, după ce mai multe imagini cu acesta pozând lângă animale ucise în timp ce se afla la vânătoare au fost date publicității.
Stoichkov a manifestat mereu o puternică antipatie față de Real Madrid CF, marea rivală a fostei sale echipe, FC Barcelona, adesea făcând declarații controversate cu privire la clubul din Madrid.
Hristo Stoicikov este prieten cu foștii internaționali români Gheorghe Hagi și Gheorghe Popescu, participănd la multe evenimente caritabile alături de aceștia.
Arena din comuna timișeană Dudeștii Vechi unde există cea mai mare comunitate bulgară din România poartă numele starului bulgar.
Statistici carieră Campionat Cupă Cupa Ligii Continental Total Sezon Club Campionat Meciuri Goluri Meciuri Goluri Meciuri Goluri Meciuri Goluri Meciuri GoluriBulgaria Campionat Cupa Bulgariei Cupa Ligii Europa Total1982–83Hebros1141141983–84211021101984–85ȚSKA SofiaA PFG1101101985–861921921986–87251620-7134171987–88272044-7538291988–89262873-8841391989–90303857-323847Spania Campionat Copa del Rey Copa de la Liga Europa Total1990–91FC BarcelonaLa Liga241462-8538211991–92321721-9443221992–93332062-6245241993–94341661-8748241994–95261045-833818Italia Campionat Coppa Italia Cupa Ligii Europa Total1995–96ParmaSerie A23520-52307Spania Campionat Copa del Rey Copa de la Liga Europa Total1996–97FC BarcelonaLa Liga22761-603481997–984010-3181Bulgaria Campionat Cupa Bulgariei Cupa Ligii Europa Total1997–98ȚSKA SofiaA PFG4141Saudi Arabia Campionat Crown Prince Cup Cupa Ligii Asia Total1997–98Al-Nassr2121Japonia Campionat Emperor's Cup J. Cupa Ligii Asia Total1998Kashiwa ReysolJ. League Division 11681000-17819991140011-125SUA Campionat Open Cup Cupa Ligii America de Nord Total2000Chicago FireMajor League Soccer1893121102001176322082002162001622003D.C. United21531246 Țară Bulgaria1741191814-2516217149Spania 175843112-4822254118Italia23520-52307Arabia Saudită2121Japonia27121011-2913Statele Unite7222948126Total4732436130117840613314Hristo Stoichkov – Goals in International Matches. Rsssf.com (22 January 2009). Retrieved on 10 June 2013. AnMeciuriGoluri198611198730198812419898119904019913219925219936419941191995771996551997411998101199951Total8438
Statistici antrenorat
EchipaÎnceputSfârșitCompetițiaRezultateMVEÎWin %GMGPGD15 July 200410 April 2007Competitive2420+4FriendliesIncludes Kirin Cup.2414+10Total4834+14Celta VigoApril 20078 October 2007League1822–4Copa del Rey12–1Total1924–5Mamelodi Sundowns29 June 200916 March 2010Premier Soccer League4324+19Total4324+19Litex Loveci5 January 201231 May 2013A PFG8938+51Cupa Bulgariei144+10Total10342+61CSKA Sofia5 June 20138 July 2013A PFG000Total000Total carierăLigă15084+66Cupă156+9Competitive2420+4Amicale2414+10Total213124+89
Palmares ȚSKA Sofia A PFG: 1987, 1989, 1990 Cupa Bulgariei: 1985, 1987, 1988, 1989 Supercupa Bulgariei: 1989
Barcelona La Liga: 1990–91, 1991–92, 1992–93, 1993–94, 1997–98 Supercupa Spaniei: 1992, 1994, 1996 Cupa Campionilor Europeni: 1991–92 Finalist: 1993–94 Supercupa Europei: 1992, 1997 Copa del Rey: 1996–97 Cupa Cupelor UEFA: 1996–97
Al-Nassr Cupa Cupelor Asiei: 1998
Chicago Fire U.S. Open Cup: 2000
Individual Gheata de Aur a Europei: 1990 (împărțit cu Hugo Sánchez) Onze d'Or: 1992 Balonul de Aur: 1994 Golgheter în A PFG: 1989, 1990 Cup Winners' Cup Top Scorer: 1990 Gheata de Aur la Campionatul Mondial de Fotbal: 1994 IFFHS World's Top Goal Scorer of the Year: 1994 All-Star Team la Campionatul Mondial de Fotbal: 1994 Premiul Don Balón pentru cel mai bun jucător din La Liga: 1994 All-Star Team la Campionatul European de Fotbal: 1996 World Soccer's 100 Greatest Players of the 20th Century: 2007 FIFA 100: 2004
În noiembrie 2003, pentru a sărbători jubileul UEFA, el a fost ales ”Jucătorul de Aur al Bulgariei” de către Uniunea Bulgară de Fotbal ca cel mai bun jucător bulgar din ultimii 50 de ani.Golden Players take centre stage . UEFA (29 November 2003).
Mamelodi Sundowns Antrenorul lunii în Premier Soccer League: decembrie 2009
Note explicative
Note
Legături externe http://www.rador.ro/2016/02/09/hristo-stoichkov-la-50-de-ani/
Hristo Stoichkov on BarcaMania.com Autobiography Stoichkov Profile, stats and news UEFA.com – Golden Player of Bulgaria
Categorie:Nașteri în 1966 Categorie:Fotbaliști bulgari Categorie:Atacanți Categorie:Fotbaliști ai FC Barcelona Categorie:Oameni din Plovdiv Categorie:FIFA 100 Categorie:Bulgari în viață Categorie:Fotbaliști ai Campionatului Mondial de Fotbal 1998