Moromeții (Familia Moromete) este un roman social scris de Marin Preda și apărut în două volume la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, în 1955 și în 1967, considerat ca fiind magnum opus-ul scriitorului.
De-a lungul a aproximativ o mie de pagini, Marin Preda urmărește, pe parcursul a circa douăzeci de ani, lenta și profunda dizolvare a unei familii de țărani obișnuiți din satul Siliștea-Gumești, Teleorman, punând în practică propriul crez: „fără noțiuni precum istorie, adevăr, realitate, proza n-ar avea sens.”
Rezumat
Moromeții - volumul 1 (1955) Moromeții I este primul roman din serie, scris în perioada în care Preda era cunoscut publicului și criticilor pentru povestirile sale scurte.
Ilie Moromete, soția sa Catrina, copiii lor Ilinca, Tita și Niculae, și fiii mai mari ai lui Ilie dintr-o căsătorie anterioară, Paraschiv, Nilă și Achim, par să ducă, deși nu scutiți de dificultăți, o viață obișnuită. Povestea lor, care se desfășoară pe parcursul a câțiva ani la sfârșitul anilor 1930, este într-un fel negarea frazei de deschidere a romanului: „În câmpiile Dunării, cu câțiva ani înainte de al Doilea Război Mondial, timpul părea să fie foarte răbdător cu oamenii; viața se desfășura aici fără conflicte majore”.
Începând cu câteva pagini mai târziu, timpul însuși pare să se fi accelerat, ritmul vieții țărănești înlocuindu-l pe cel al naturii. Moromeții, la fel ca multe alte familii de țărani care au primit mici parcele de pământ în cadrul reformei, trebuind să plătească impozite funciare care se acumulează cu fiecare an care trece. Datoria, agravată de prețurile scăzute ale recoltelor de după Marea Depresiune din România, este doar punctul de plecare al frământărilor lui Ilie: el, o figură respectată în comunitatea sătească, trebuie să se confrunte nu doar cu rușinea luptei cu vameșii, ci, în ceea ce este drama reală, cu neînțelegerea familiei sale. Într-adevăr, cei trei fii mai mari nu-și suportă mama vitregă și copiii acesteia și vor ca tatăl lor să vândă o anumită parcelă de pământ și să împartă suma cu ei; frații plănuiesc, de asemenea, să înceapă o viață nouă în capitala București. Înfruntând refuzul lui Ilie, aceștia fug de acasă cu caii familiei, furând zestrea surorilor vitrege. Moromete ajunge să vândă o parte din pământ, să ramburseze datoria fiscală și să cedeze cererii soției sale de a plăti școlarizarea pentru băiatul lor cel mic, Niculae.
Moromeții - volumul 2 (1967) Publicat doisprezece ani mai târziu (autorul a mai scris două romane între timp) și în ciuda cenzurii și a așteptărilor criticii literare aflate sub influență socialistă, volumul al doilea este, în mare măsură, un roman distinct față de primul. Cu excepția spațiului de acțiune satul Siliștea-Gumești din Teleorman, structura, tehnica narativă și stilul diferă semnificativ de Moromeții I.
Moromeții II se concentrează pe un personaj colectiv - satul. După cel de-al Doilea Război Mondial, se construiește o lume nouă, sub regim comunist, cu legăturile și preocupările sale sociale specifice. Conflictul moral care a constituit tema primului volum evoluează într-unul social, proprietatea colectivă funciară, care îl înglobează pe primul. În timpul colectivizării forțate, un proces care a schimbat dramatic peisajul rural, un Ilie Moromete în vârstă, abandonat de fiii și soția sa, părăsit de vechii prieteni, pare să nu se mai încadreze.
Paginile relevante care îl descriu pe Moromete contrazic crezul „noii societăți” al fiului său cel mic, Niculae, acum un tânăr trimis în propriul sat de către Partidul Comunist Român pentru a face propagandă în favoarea noilor ferme colective. Negând meritul comunismului și obiectivul său de a elimina proprietatea privată asupra pământului și de a transforma țăranii în muncitori agricoli, Moromete moare mândru că „a trăit ca un om independent”.
Teme majore Dacă romanele românești anterioare cu teme similare (cele ale lui Ioan Slavici și Liviu Rebreanu) erau centrate pe drame care implicau achiziționarea de parcele, Moromeții și-a mutat accentul pe păstrarea proprietății asupra pământului. Exemplul lui Ilie Moromete, care își vede mentalitățile și modul de viață țărănesc (bazat pe proprietatea funciară și pe familie), trasează destinul categoriei sale sociale între scurt timp după reforma funciară și ceea ce a fost considerat ulterior „deceniul obsesiv” al anilor 1950. Moromete și demnitatea sa țărănească sunt zdrobite de schimbările profunde aduse de capitalism, industrializare și, în final, comunism.
Moromeții s-a remarcat prin profunzimea și forța interioară a personajelor în special cele ale eroului principal, un arhetip contemplativ al „omului-care-trăiește-din-munca-pământului”. Preda se bazează în mare măsură pe utilizarea limbajului personajelor sale (cuprinzând umorul lor aparte, reflecția și meditația subtilă asupra unor probleme profunde ale existenței). Potrivit lui Alexandru Piru: „Cu Moromeții, Preda dovedește că lumea țărănească nu este, așa cum eram obișnuiți să credem, guvernată de instincte, ci este capabilă de mari sentimente și că reacțiile sale sufletești sunt infinite”.
Personaje
Ilie Moromete, patriarhul familiei Moromete, figura centrală a romanului, reprezentând țăranul român. Este caracterizat prin inteligență, spirit contemplativ, ironie și dorință de a păstra echilibrul gospodăriei, dar și prin orgoliu și rezistență la schimbare. Simbolizează atașamentul față de pământ, autoritatea patriarhală și criza țăranului confruntat cu modernizarea și destrămarea modelului rural tradițional. Catrina Moromete, soția lui Ilie Moromete, figură maternă asociată cu suferința, răbdarea și sacrificiul în cadrul familiei. Este preocupată de stabilitatea gospodăriei și de siguranța copiilor, intrând frecvent în conflict cu autoritatea și atitudinea detașată a soțului. Reprezintă echilibrul afectiv și tensiunea interioară a familiei, precum și condiția femeii în mediul rural tradițional. Niculae Moromete, fiul cel mic, simbol al noii generații și al rupturii de valorile tradiționale ale satului. Aspirația sa spre educație și ascensiune socială îl plasează în opoziție cu viziunea tatălui. Evoluția sa reflectă procesul de modernizare și schimbare a mentalității rurale, precum și posibilitatea depășirii condiției sociale prin instruire. Tita Moromete, fiica familiei, reprezentând condiția femeii tinere în mediul rural, marcată de constrângeri sociale și de așteptările comunității. Rolul ei evidențiază presiunea normelor tradiționale și limitările impuse femeilor în societatea satului. Birică, prieten al lui Ilie Moromete, asociat cu momentele de socializare rurală și cu mentalitatea tradițională a satului. Are rol de reliefare a atmosferei comunitare și a obiceiurilor de viață specifice lumii rurale, inclusiv tendința spre stagnare și rutină. Paraschiv, Nilă și Achim Moromete, fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, grupați ca simbol al rupturii generaționale și al destrămării familiei tradiționale. Ei refuză autoritatea paternă și valorile satului patriarhal, alegând să părăsească gospodăria pentru a-și construi o viață independentă, fapt care marchează criza familiei și pierderea coeziunii economice și morale a acesteia.
Adaptări
Primul roman a fost ecranizat în 1987 în regia lui Stere Gulea, care a preluat și rolul scenaristului în acest film. A fost produs de Casa de Filme 1 și distribuit de România Film. În rolurile principale sunt Victor Rebengiuc ca Moromete, Luminița Gheorghiu în rolul Catrinei, Gina Patrichi ca Maria/Guica Moromete.Moromeții (1988) pe pagina Cinemagia
O continuare a filmului din 1987, Moromeții 2, a fost anunțată în 2017 la 30 de ani de la lansarea filmului original.Luna viitoare incep filmarile pentru "Morometii 2", regizat tot de Stere Gulea. Ilie Moromete va fi jucat de Horatiu Malaele, hotnews.ro, 28 august 2017 Scenariul este o adaptare a celui de-al doilea volum al romanului Moromeții, a romanului Viața ca o pradă și a publicisticii lui Preda.Dana Mischie - „Moromeții“ continuă după 30 de ani. Filmările pentru „Moromeții 2“ încep în septembrie, cu o distribuție de excepție adevarul.ro, 28 august 2017 Rolurile principale sunt interpretate de actorii Horațiu Mălăele ca Ilie Moromete, Iosif Paștina ca Niculae Moromete și Dana Dogaru - Catrina. Premiera filmului este programată la 9 noiembrie 2018.
Note
Legături externe
George Motroc Morometii fata cu Uniunea, 26 iunie 2006, Laura Toma, Jurnalul Național O carte la care revii periodic..., 21 octombrie 2009, Claudia Daboveanu, Jurnalul Național Istoria din spatele romanului lui Marin Preda: Siliștea-Gumești nu crede-n Moromeții , 6 noiembrie 2012, Florentina Tone, Adevărul - articol Historia Soția l-a inspirat pe Marin Preda să scrie ”Moromeții”, 8 februarie 2013, Claudiu Dumitrache, Adevărul A murit ultimul personaj din Moromeții, 9 ianuarie 2007, Petre Nițu, Amos News
Categorie:Cărți din 1955 Categorie:Romane-frescă socială Categorie:Romane de Marin Preda Categorie:Romane românești după care s-au făcut filme Categorie:Cărți românești Categorie:Romane românești Categorie:Romane care se petrec în România Categorie:Romane din 1967 Categorie:Romane din 1955