Poliția Română

Poliția Română (IGPR — Inspectoratul General al Poliției Române) este forța națională de poliție și principala agenție civilă de aplicare a legii din România. Aceasta este subordonată Ministerului Afacerilor Interne și este condusă de un Inspector General cu rang de secretar de stat.

Ziua Poliției Române este sărbătorită pe data de 25 martie.Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, art. 50 200px|right|thumb|Polițistă în traficPolițist în trafic|200px|thumb

Istoric Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul (crearea instituției agiei), continuă cu domnia lui Mihai Suțu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLIȚIE.

În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuțiile poliției sunt extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției, prin apariția instituției șefului poliției Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica polițienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliții” și "obișnuitei poliții”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

Începând cu Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînființează Poliția Română ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. Din 1990, Poliția Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturilor legitime ale cetățenilor, precum și a altor drepturi prevăzute în acte internaționale la care România este parte. Prin Legea nr. 40 din 11 martie 2015, pentru modificarea art.8 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2012, inspectorul general al Poliției Române are rang de secretar de stat.

Demilitarizarea poliției Demilitarizarea poliției a fost cerută încă din 1998 de către unii politicieniPoliticienii cer demilitarizarea Politiei, 20/03/1998, ziaruldeiasi.ro, accesat la 13 mai 2011. Procesul a avut loc în anul 2002, fiind un lucru necesar pentru integrarea României în Uniunea EuropeanăDemilitarizarea politiei se desfășoară fără probleme, 21-01-2003, evenimentul.ro, accesat la 13 mai 2011Demilitarizarea politiei reprezintă cel mai important eveniment al instituției din ultimii 55 de ani , 26 august 2002, gds.ro, accesat la 13 mai 2011. În urma acestui proces, profesia de polițist a fost redefinită, ea intrând în nomenclatorul de meserii din România.

Poliția Română astăzi Programul și politicile de reformă ale Ministerului Afacerilor Interne au în vedere alinierea Poliției Române la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca instituție civilă în folosul persoanei și comunității locale.

Structură În conformitate cu Legea nr.360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului Poliția Română a fost structurată în două corpuri, a fost demilitarizată, iar gradele militare ale polițiștilor au fost echivalate cu grade profesionale.

Corpul ofițerilor de poliție (cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare): Grad profesional ÎnsemnEchivalent grad militarChestor general de poliție 30pxGeneral (4 stele)Chestor-șef de poliție 30pxGeneral-locotenent (3 stele)Chestor principal de poliție 30pxGeneral-maior (2 stele)Chestor de poliție 30pxGeneral de brigadă (1 stea)Comisar-șef de poliție 30pxColonelComisar de poliție 30pxLocotenent-colonelSubcomisar de poliție 30pxMaiorInspector principal de poliție 30pxCăpitanInspector de poliție 30pxLocotenentSubinspector de poliție 30pxSublocotenent

Corpul agenților de poliție (cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă):

Grad profesional ÎnsemnEchivalent grad militarAgent-șef principal de poliție 30pxPlutonier adjutant-șef / maistru militar principalAgent-șef de poliție 30px Plutonier adjutant / maistru militar clasa I Agent-șef adjunct de poliție 30pxPlutonier major / maistru militar clasa a II-aAgent principal de poliție 30pxPlutonier / maistru militar clasa a III-aAgent de poliție 30px Sergent-major / maistru militar clasa a IV-a

În Art. 73 al acestei legi se specifică faptul că: La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, după cum urmează:

A. Ofițerii de poliție:

a) sublocotenent devine subinspector de poliție; b) locotenent devine inspector de poliție; c) căpitan devine inspector principal de poliție; d) maior devine subcomisar de poliție; e) locotenent-colonel devine comisar de poliție; f) colonel devine comisar-șef de poliție; g) general de brigadă devine chestor de poliție; h) general-maior devine chestor principal de poliție; i) general-locotenent devine chestor-șef adjunct de poliție; j) general devine chestor-șef de poliție.

B. Agenții de poliție:

a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major devine agent de poliție; b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție; c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major devine agent șef adjunct de poliție; d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant devine agent șef de poliție; e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef devine agent-șef principal de poliție.

Structura organizatorică a Poliției Române este prevăzută cu 59.585 de funcții, dintre care, la sfârșitul anului 2015, erau ocupate 54.378; deficitul de personal fiind de 8,7%. Vârsta medie a personalului este de 39 ani și 4 luni. În structura personalului sunt 14% femei și 1,25% minorități etnice.

Unități centrale Direcția de Ordine Publică (D.O.P.) este structura de specialitate care coordonează, îndrumă, evaluează și controlează activitățile ce revin Poliției Române pentru menținerea ordinii publice pe teritoriul național în vederea prevenirii și combaterii infracțiunilor și faptelor contravenționale din competență, asigurând, totodată, controlul sistemelor de securitate private.

Direcția Rutieră din Inspectoratul General al Politiei Romane monitorizează și coordonează activitatea desfășurată de Serviciile rutiere județene, Brigada rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și Birourile de Poliție Autostrăzi, în domeniul supravegherii, îndrumării și controlului traficului, al cercetării și soluționării accidentelor de circulație cu autori cunoscuți și necunoscuți și al prevenirii și combaterii încălcării normelor rutiere.

Direcția de Investigații Criminale (D.I.C.) are în competență combaterea infracțiunilor contra persoanei, patrimoniului, avutului public, autorității, precum și a celor care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, excepție făcând cazurile din sfera crimei organizate.

Direcția de Investigații Criminale este condusă de un director, secondat de doi directori adjuncți, iar activitatea sa este coordonată de un adjunct al Inspectorului General al Poliției Române.

Direcția de Investigații Criminale este structurată pe servicii și birouri, conform statutului propriu de funcțiuni.

În plan teritorial, serviciile de investigații criminale sunt subordonate nemijlocit directorului adjunct al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și adjunctului inspectorului șef. Pe verticală, serviciile teritoriale de investigații criminale se subordonează Direcției de Investigații Criminale.

Direcția de Investigare a Criminalității Economice (D.I.C.E.) funcționează ca unitate specializată în domeniu, asigurând aplicarea unitară a actelor normative în vigoare și având ca obiectiv prioritar prevenirea și combaterea criminalității circumscrise domeniului economico-financiar sub conducerea și controlul procurorilor desemnați, în conformitate cu prevederile legale.

Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (D.C.C.O.) este o unitate specializată din structura Inspectoratului General al Poliției Române. Direcția are în subordine 15 brigăzi (Brigada de Combatere a Criminalității Organizate — B.C.C.O.) și 27 servicii județene (Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate — S.C.C.O.) cu linii de muncă corespondente structurii centrale, corespunzătoare structurilor teritoriale ale DIICOT, DNA și DGA și investighează infracțiunile din competența acestor instituții. În unele județe (cele în care există Curți de Apel) se găsesc brigăzi, în altele doar servicii. Ambele sunt în subordinea IGPR, însă colaborează cu DIICOT, DNA și DGA.

Direcția Operațiuni Speciale (D.O.S.) este o unitate de suport informativ, tactic-operațional și tehnico-operativ specializat ce deservește structurile din componența Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române și a Ministerului Public care solicită sprijinul de specialitate în instrumentarea unor cauze complexe în situații operative care necesită o acțiune urgentă sau prezintă grad ridicat de risc.Direcția Operațiuni Speciale a început să primească dosare în care SRI făcea interceptări, primele cazuri, de la Parchetul CAB, 10 martie 2016, Jurnalul Național, accesat la 26 octombrie 2016Stroe nu mai desființează Direcția de Operațiuni Speciale , 29 iunie 2013, RL Online, România liberă, accesat la 26 octombrie 2016 A fost înființată în anul 2005Poliția mai are o structură misterioasă, 16 noiembrie 2010, Satmareanul.net, accesat la 26 octombrie 2016 și este una dintre instituțiile care pot pune în executare un mandat de supraveghere.Decizia Curții Constituționale cu privire la interceptări – scoaterea SRI și DIPI în afara legii, 9 martie 2016, Radu-Bogdan Călin, Juridice.ro, accesat la 26 octombrie 2016 La nivel teritorial, D.O.S. are în componență 14 brigăzi regionale, repartizate după principiul Curților de Apel și 26 de servicii teritoriale în restul județelor țării. D.O.S. urmează să opereze un sistem de 300 de camere video care vor recunoaște și vor monitoriza toate numerele mașinilor care trec prin fața acestor camere.

Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (S.I.I.A.S.) este unitatea centrală a Poliției Române care gestionează activitatea cunoscută sub conceptul de intervenții și acțiuni speciale, activitate complexă prin natura amenințărilor la care este expusă.

Detașamentul de Intervenții și Acțiuni Speciale (D.I.A.S.) este o structură a Inspectoratului de Poliție Județean Constanța care are datoria de a interveni în situații de criză.Luptatorii DIAS constanteni se “antreneaza” la... culesul cartofilor si porumbului , 29 septembrie 2004, Curierul Național, accesat la 26 octombrie 2016 Rolul acestei forțe speciale este de a veni în sprijinul polițiștilor când aceștia sunt depășiți de situație.Luptătorii DIAS se fac de ras - În loc de căști si veste antiglonț, IGPR a tocat banii pe Mercedes de lux - Presa regionala 2007 - Replica de Constanța, 3 octombrie 2005, Liviu Cezar Didilescu, HotNews.ro, accesat la 26 octombrie 2016 A fost înființată la începutul anilor 2000.SWAT de Romania: salariu ca la secție si echipament de împrumut , 1 iunie 2009, Darius Martinescu, România liberă, accesat la 26 octombrie 2016