Steven Paul Jobs () a fost un om de afaceri american, inventator și investitor cunoscut mai ales ca fiind cofondatorul și CEO-ul (directorul general) firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost membru al consiliului de administrație și cel mai mare acționar al companiei Disney. Steve Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât și din industria divertismentului.
Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la consolidarea imaginii întreprinzătorului vizionar din Silicon Valley, preocupat de designul industrial și importanța crucială a esteticii produsului în atragerea consumatorilor. Munca sa de dezvoltare a unor produse, care îmbină funcționalitatea cu eleganța, i-a adus o reputație la care mulți specialiști și admiratori fac astăzi trimitere.
Împreună cu Steve Wozniak, cofondatorul Apple, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfârșitul anilor 1970. La începutul deceniului următor, încă lucrând la Apple, Jobs a fost printre primii care au sesizat succesul comercial pe care interfețele grafice operate prin intermediul mouse-ului îl pot avea. În 1985, după ce a pierdut lupta pentru putere cu consiliul de directori al companiei Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platformă de computere specializată în învățământul superior și piața oamenilor de afaceri. Achiziția NeXT de către Apple în anul 1997 a facilitat revenirea lui Jobs la compania pe care o fondase.
Primii ani
Steve Jobs s-a născut în San Francisco, fiind adoptat de Paul și Clara Jobs,«Mother: Clara Hagopian (adoptive mother, accountant)» — Steve Jobs biography at NNDB. din Mountain View, comitatul Santa Clara, California, aceștia dându-i numele de Steven Paul. Paul și Clara au adoptat mai târziu o fetiță pe care au numit-o Patti.
Părinții săi biologici sunt Abdul Fattah Jandali, pe atunci, un student sirian, fiu al unui moșier arab musulman din Homs și care a devenit apoi, pentru o vreme, profesor de științe politice în Nevada și Joanne Carole Schieble, o studentă americană dintr-o familie cu rădăcini germane și elvețiene, care a devenit logoped. Jandali și Schieble s-au căsătorit ulterior și au avut o fiică, pe Mona Jandali, devenită Simpson, sora biologică a lui Steve, cunoscută ca filolog și romancieră. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu din Cupertino, California, frecventând după orele de școală prelegeri organizate de compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California.
Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la această companie, pe timpul verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În 1972 Jobs a absolvit liceul și s-a înscris la Colegiul Reed din Portland, Oregon. Deși a abandonat facultatea după doar un semestru, el a continuat să audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: „Dacă aș fi renunțat la acel curs în facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau proporțional distanțate”."Atunci nu am înțeles, dar acum știu că a fi dat afară a fost cel mai bun lucru pentru mine".
În toamna anului 1974, Jobs s-a întors în California unde a început să participe la reuniunile Homebrew Computer Club împreună cu Steve Wozniak. Dorind să strângă bani pentru o retragere spirituală în India, s-a angajat ca tehnician la Atari, o firmă producătoare de jocuri video. Jobs a călătorit ulterior în India împreună cu un prieten din facultate, Daniel Kottke - devenit mai târziu primul angajat al Apple - în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist convins, cu capul ras și purtând haine indiene tradiționale. În acea perioadă a consumat unele droguri și a afirmat că experiența sa cu LSD a fost „unul dintre cele două sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am făcut”. A afirmat că cei din jurul său care nu-i împărtășesc rădăcinile sale contraculturale nu-i pot înțelege în totalitate modul de gândire.
S-a întors la vechea sa slujbă la Atari, unde a primit sarcina de a crea un circuit pentru jocul video Breakout. Potrivit lui Nolan Bushnell, fondatorul companiei Atari i-a oferit 100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului. Jobs nu era interesat de circuite și avea puține cunoștințe despre proiectarea acestora, așa că a încheiat un târg cu Wozniak pentru a împărți bonusul, dacă acesta reușea să reducă numărul cipurilor. Spre uimirea celor de la Atari, Wozniak a reușit să reducă cu 50 numărul cipurilor, rezultând un design extrem de compact, imposibil de reprodus pe o linie de asamblare.
În acel moment, Jobs i-a spus lui Wozniak că cei de la Atari le-ar fi dat doar 700 de dolari (în loc de 5.000 de dolari, cât ar fi trebuit) și că partea lui Wozniak era de 350 de dolari.Letters – General Questions Answered , Woz.org Wozniak, Steven: "iWoz", a: pages 147–148, b: page 180. W. W. Norton, 2006. ISBN 978-0-393-06143-7 Kent, Stevn: "The Ultimate History of Video Games", pages 71–73. Three Rivers, 2001. ISBN 0-7615-3643-4
Carieră
Fondarea Apple Computer
În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak și mai târziu Ronald Wayne, cu finanțare din partea lui A.C. „Mike” Markkula Jr., fost manager de produse și inginer la Intel, A.C. „Mike” Markkula Jr., fondează Apple. Înainte de a coînființa Apple, Wozniak a fost hacker. Jobs și Wozniak se cunoscuseră în 1971, când un prieten comun, Bill Fernandez, l-a prezentat pe tânărul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci în vârstă de 16 ani. Steve Jobs l-a convins pe Wozniak să asambleze un calculator și să-l vândă. Pe măsură ce Apple a continuat să se extindă, compania a început să caute un director cu experiență care să administreze eficient dezvoltarea acesteia.
În 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul de CEO (director executiv), pentru ceea ce s-au dovedit a fi câțiva ani turbulenți. În 1983, Steve Jobs l-a ademenit pe John Sculley de la Pepsi-Cola să vină la Apple pe postul de CEO, întrebându-l: „Vrei să vinzi apă cu zahăr toată viața ta sau vrei să vii cu mine și să schimbi lumea?”
În anul următor, Apple a difuzat la televiziune o reclamă la Super Bowl intitulată „1984”. La adunarea anuală a acționarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emoționat a prezentat calculatorul Macintosh audienței entuziaste; Macintosh a devenit astfel primul calculator personal de dimensiuni mici, cu interfață grafică pentru utilizator, care a fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost începută de Jef Raskin, fiind preluată mai târziu de Jobs.
Deși Jobs a fost pentru Apple un director convingător și carismatic, unii dintre angajații din acea perioadă l-au descris ca pe un manager temperamental și inconsecvent. O criză din industria vânzărilor apărută la sfârșitul lui 1984 a deteriorat relația profesională dintre Jobs și Sculley, iar la sfârșitul lui mai 1985 - în urma unei lupte interne pentru putere și a anunțării unui număr semnificativ de disponibilizări - Steve Jobs a fost înlăturat din funcția de șef al diviziei Macintosh.
NeXT Computer
La scurt timp, Jobs a înființat o altă companie de calculatoare, numită NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, stația de lucru NeXT era avansată tehnologic și a câștigat adepți printre cei care și-au putut permite, datorită punctelor forte tehnice și orientării spre dezvoltarea sistemului software. Cu toate acestea, a fost în mare parte respinsă de majoritatea industriei pentru că era prea scumpă. Jobs și-a comercializat produsele NeXT în domeniile științifice și academice datorită tehnologiilor inovatoare, experimentale încorporate în acestea (cum ar fi nucleul Mach, procesorul de semnal digital și port Ethernet integrat).
NeXTcube a fost descris de Jobs drept un computer „interpersonal”, despre care se spune că este următorul pas după computerul „personal”. Aceasta pornea de la ideea potrivit căreia computerele ar putea permite oamenilor să comunice și să colaboreze împreună într-o manieră facilă, rezolvând astfel multe dintre problemele cu care s-au confruntat computerele „personale”. Într-o vreme când pentru majoritatea oamenilor e-mailul însemna un simplu text, lui Jobs i-a făcut plăcere să creeze NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa „interpersonală”. NeXTMail a fost primul care a sprijinit în mod evident și universal funcționalități de tip clic, încorporarea fișierelor grafice și audio în e-mail.
Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfecțiunea estetică, această preocupare fiind evidențiată prin crearea carcasei din magneziu a lui NeXTcube. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra diviziei hardware și în 1993, după ce au vândut doar 50.000 de calculatoare, NeXT s-a axat în totalitate pe dezvoltarea sistemelor software odată cu lansarea NeXTSTEP/Intel.
Pixar și Disney
În 1986, Jobs a cumpărat Graphics Group, divizia de grafică pe calculator a Lucasfilm (denumită ulterior Pixar), pentru suma de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari au fost alocate companiei drept capital.
Noua companie, care a avut inițial sediul în Lucasfilm Kerner Studios în San Rafael, California, mutată apoi la Emeryville, California, a fost inițial destinată să fie un dezvoltator de hardware grafic de înaltă performanță.
Deși se confrunta cu dificultăți financiare după eșecul diviziei de hardware, Pixar a semnat în 1991 un contract de 26 de milioane de dolari cu Disney pentru producerea a trei lungmetraje. Parteneriatul a dus, în 1995, la lansarea filmului Toy Story, primul lungmetraj animat integral pe computer, care a obținut încasări mondiale de peste 400 de milioane de dolari, incluzând relansările și un scor de 100% pe Rotten Tomatoes, pe baza recenziilor criticilor, la momentul evaluării inițiale, ceea ce i-a adus regizorului John Lasseter Premiul Oscar special pentru realizare tehnică.
În următorii zece ani, sub conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a produs succesele de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) și Up (2009). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E și Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film de animație, un premiu introdus în 2001.
În anii 2003 și 2004, pe când contractul cu Disney se apropia de final, Jobs și directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au încercat fără succes să negocieze un nou parteneriat, iar la începutul lui 2004, Jobs a anunțat că Pixar este în căutarea unui nou partener care să distribuie filmele companiei după ce contractul cu Disney va expira.
În octombrie 2005, Bob Iger l-a înlocuit pe Eisner la Disney, iar acesta a lucrat la îmbunătățirea relației cu Jobs și Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs și Iger au anunțat că Disney a fost de acord să cumpere Pixar într-o tranzacție exclusiv în acțiuni, în valoare de 7,4 miliarde de dolari. Odată tranzacția încheiată, Jobs a devenit cel mai mare acționar unic al Disney, având aproximativ 7% din acțiunile companiei. Pachetul de acțiuni deținut de Jobs îl depășea pe cel al lui Eisner, care deținea 1,7%, precum și pe cel al unui membru al familiei Disney, Roy E. Disney, care deținea aproximativ 1% din acțiunile companiei. Jobs s-a alăturat consiliului de directori al Disney după finalizarea achiziției.
Întoarcerea la Apple