Dune (titlu original Dune) este un roman science fiction scris de Frank Herbert și apărut în anul 1965. A câștigat premiul Hugo în 1966 și premiul inaugural Nebula pentru "Cel mai bun roman". Dune este deseori amintit ca fiind cel mai bine-vândut roman science fiction.
Cu o acțiune care se desfășoară într-un viitor îndepărtat în mijlocul unui imperiu interstelar feudal în expansiune, în care planetele sunt controlate de case nobiliare care au jurat credință Casei imperiale Corrino, Dune relatează povestea tânărului Paul Atreides (moștenitorul Ducelui Leto Atreides și al Casei Atreides), din momentul în care familia sa acceptă să conducă planeta deșertică Arrakis, singura sursă a "mirodeniei" numite melanj, cea mai importantă și mai valoroasă substanță din univers. Povestea explorează interacțiunile complexe, pe mai multe niveluri, privind politica, religia, ecologia, tehnologia și emoțiile umane din timpul confruntării între forțele Imperiului pentru controlul Arrakisului și a "mirodeniei" sale.
Herbert a scris cinci continuări la acest roman: Mântuitorul Dunei, Copiii Dunei, Împăratul-Zeu al Dunei, Ereticii Dunei și Canonicatul Dunei. Primul roman a stat și la baza ecranizării din 1984 realizată de David Lynch, precum și a serialului de televiziune realizat în 2000 de Sci Fi Channel, Dune, și a continuării acestuia din 2003, Copiii Dunei, a unor jocuri pe calculator, a unui joc cu pioni, a unor cântece și a unei serii de preludii, romane intercalate și continuări scrise în colaborare de Kevin J. Anderson și de fiul autorului, Brian Herbert, începând din 1999.
Origini thumb|left|150px După ce a publicat romanul The Dragon in the Sea în 1957, Herbert a zburat în Florence, Oregon, la marginea nordică a Oregon Dunes, unde Departamentul Agriculturii Statelor Unite experimenta folosirea plantelor pentru stabilizarea dunelor de nisip, care puteau "înghiți orașe, lacuri, râuri, autostrăzi întregi."The Road to Dune (2005), p. 264, scrisoarea lui Frank Herbert către agentul său, Lurton Blassingame, cu titlul "Au oprit nisipurile care se deplasau." Articolul lui Herbert pe tema dunelor, "Au oprit nisipurile care se deplasau", nu a fost terminat niciodată (fiind publicat abia peste decenii, în The Road to Dune), dar cercetările întreprinse i-au stârnit autorului interesul pentru ecologie.
Herbert și-a petrecut următorii cinci ani documentându-se, scriind și revizuind ceea ce avea să devină romanul Dune, serializat în revista Analog între 1963 și 1965 sub forma a două opere mai scurte, Lumea Dunei și Profetul Dunei.The Road to Dune, p. 272."...Frank Herbert a cochetat cu povestea unei lumi deșertice plină de neprevăzut și bogății. Inițial a avut în plan un scurt roman de aventuri, Spice Planet, dar a lăsat acest lucru deoparte când ideile sale s-au transformat în ceva mult mai ambițios."The Road to Dune, pp. 263-264. Herbert și-a dedicat opera "oamenilor a căror muncă merge dincolo de idei, în lumea 'materială' - ecologiștilor terenurilor uscate, oriunde ar fi aceștia, oricând vor fi lucrat, le este dedicat acest efort de prezicere, cu respect și admirație." Versiunea serializată a fost extinsă și revizuită - și respinsă de mai mult de douăzeci de editori - înainte de a fi publicată de Chilton Books, o mică editură cunoscută în special pentru manualele de auto-reparare.
Rezumat
Cadru La peste 23.000 de ani în viitor, rasa umană s-a împrăștiat în universul cunoscut, populând nenumărate sisteme planetare, conduse de casele regale aristocratice care se supun Împăratului Padișah Shaddam Corrino IV. Știința și tehnologia au evoluat dincolo de limitele timpurilor actuale. Din cauza unui incident petrecut cu 10.000 de ani în urmă, cunoscut ca Jihadul butlerian, calculatoarele și inteligențele artificiale sunt interzise. În absența acestor dispozitive, funcția lor este preluată de oameni cu minți foarte dezvoltate, numiți mentați.
În afara acestora, au apărut diverse organizații menite să umple locul ocupat anterior de "mașinile gânditoare". Doar două dintre ele au supraviețuit: Ghilda Spațială, specializată în matematică, care a monopolizat călătoriile spațiale realizate cu ajutorul navigatorilor, și puternicul ordin matriarhal numit Bene Gesserit, al cărei obiectiv principal îl constituie protejarea și evoluția rasei umane. Sursa abilităților lor este substanța numită mirodenia melanj, care se găsește doar pe planeta deșertică Arrakis. Mirodenia prelungește viața celor care o consumă și permite anumite capacități preștiente.
Corporația CHOAM este principala pârghie a economiei imperiale, stabilind veniturile și obligațiile financiare ale fiecărei Case. Cheia puterii lor este controlul Arrakis-ului. Mirodenia este crucială pentru navigatorii Ghildei Spațiale, care depind de ea pentru a stabili un traseu sigur al navelor Ghildei, folosind preștiința și tehnologia "plierii spațiului" care le permite călătoria instantanee în orice colț al universului.
Mirodenia le dă acolitelor Bene Gesserit, denumite deseori "vrăjitoare", abilități mentale și fizice, dezvoltate în parte prin condiționarea antrenamentului prana-bindu. O acolită Bene Gesserit devine Cucernică Maică după ce trece printr-un ritual primejdios numit agonia mirodeniei, în cadrul căruia ingerează o doză în mod normal letală dintr-un narcotic al preștiinței, fiind obligată să îl neutralizeze în interiorul ei. Supraviețuirea acestui ritual îi descătușează ego-ul și amintirile tuturor strămoșilor ei pe linie feminină. O Cucernică Maică este sfătuită să evite locul din conștiința ei ocupa de memoria genetică a strămoșilor ei pe linie masculină. Bene Gesserit conduc un program genetic secret, vechi de milenii, al cărui scop îl reprezintă producerea unui mascul echivalent unei Bene Gesserit, pe care îl numesc Kwisatz Haderach. Acest bărbat nu ar fi capabil doar să supraviețuiască agoniei mirodeniei și să acceseze amintirile strămoșilor pe linie masculină, ci se așteaptă să posede "puteri mentale organice (care pot) uni spațiul și timpul". Bene Gesserit vor ca acest Kwisatz Haderach să le ofere posibilitatea de a controla problemele omenirii mult mai eficient.
Planeta Arrakis este acoperită de un ecosistem deșertic, ostil majorității formelor de viață. Ea este casa fremenilor, luptători feroce care călăresc giganticii viermi de nisip ai deșertului și ai căror conducători sunt aleși prin luptă. Fremenii au ritualuri complexe și un sistem bazat pe păstrarea apei de pe planeta lor aridă; ei păstrează apa distilată a morților, consideră scuipatul un gest de respect, iar lacrimile cel mai prețios dar care poate fi oferit unui mort. Romanul sugerează că fremenii s-au adaptat fiziologic mediului lor, sângele lor coagulându-se aproape instantaneu pentru a preveni pierderea apei. Și cultura fremenă se învârte în jurul mirodeniei care se găsește în deșert și se recoltează sub riscul atacului viermilor de nisip. La fel ca și în cazul altor planete superstițioase, eforturile misionare ale Bene Gesserit au reușit să aducă religia și profețiile pe Arrakis, dându-le fremenilor credința într-un mântuitor, Lisan al-Gaib (Vocea din altă lume), care va veni într-o zi de pe altă lume pentru a transforma Arrakisul într-o lume mai ospitalieră.
Intriga
thumb|right|150px Împăratul Shaddam IV a ajuns să se teamă de Casa Atreides din cauza popularității în creștere a Ducelui Leto Atreides și a faptului că puterea de luptă a lui Leto a început să rivalizeze cu sardaukarii Împăratului, a căror imagine de invincibilitate a ajutat la păstrarea puterii imperiale. Shaddam pune la cale distrugerea Casei Atreides, dar nu poate risca atacul asupra unei singure Case, deoarece acest lucru nu ar fi acceptat de Landsraad, adunarea Caselor conducătoare. În schimb, împăratul apelează la ura veche de secole dintre Casa Atreides și casa Harkonnen, incluzându-l pe strălucitorul și însetatul de putere Baron Vladimir Harkonnen în planul său capcană de a-i elimina pe atreizi. Shaddam îl ademenește pe Leto să accepte mutarea fiefului său pe planeta deșertică Arrakis, controlată anterior de harkonneni, singura sursă cunoscută a mirodeniei numită melanj.
Intriga politică este complicată de faptul că fiul Ducelui, Paul Atreides, este o componentă esențială a programului genetic secret, vechi de secole, al Bene Gesserit. Concubinei lui Leto, Doamna Jessica, i s-a ordonat de către Bene Gesserit să îi dăruiască Ducelui o fiică. Din uniunea acesteia cu moștenitorul Harkonnen se așteaptă apariția lui Kwisatz Haderach. Jessica a încălcat aceste ordine, dăruindu-i Ducelui fiul pe care și-l dorea, iar Jessica se gândește că Paul poate fi chiar el Kwisatz Haderach, născut cu o generație mai repede.
Atreizii se așteaptă la intrigi și provocări în timpul guvernării Arrakisului, depășind capcanele și complicațiile inițiale ale hakonnenilor prin câștigarea încrederii populației locale a fremenilor, cu care speră să se alieze. Totuși, atreizii se dovedesc incapabili să facă față unui atac devastator al harkonnenilor susținut de sardaukari imperiali deghizați în trupe harkonnen, atac facilitat de trădarea unui membru al Casei Atreides — doctorul Suk Wellington Yueh. Casa Atreides este împrăștiată, mentatul Thufir Hawat este capturat de Baron și convins să lucreze pentru el, soldatul-trubadur Gurney Halleck se alătură unor contrabandiști, iar Duncan Idaho este ucis în timp ce îi apăra pe Paul și Jessica. Ca parte a înțelegerii, Yueh i-l duce Baronului pe Ducele captiv, dar îl trădează și pe Baron ajutând la evadarea lui Paul și a Jessicăi. Baronul îl ucide pe Yueh și scapă de tentativa Ducelui de a-l asasina înainte de a se sinucide, în locul său fiind ucis mentatul său, Piter De Vries. Cu ajutorul lui Duncan, Yueh, a conducătorului fremen și planetologul imperial Liet-Kynes, Paul și Jessica scapă de urmăritorii ei și se refugiază în adâncul deșertului.
Abilitățile Bene Gesserit ale Jessicăi și cele pe care Paul și le descoperă îi ajută să se alăture unui trib fremen, căruia îi învață rapid modul de viață. Jessica devine Cucernică Maică, înghițind Apa Vieții în timp ce e însărcinată cu al doilea copil; fiica ei nenăscută Alia participă la acest ritual, căpătând toate abilitățile unei Cucernice Maici înainte de a se naște. Paul se îndrăgostește de o fremenă, Chani, care îi dăruiește un băiat. Anii trec, iar Paul își dă seama tot mai mult de forța pe care o reprezintă fremenii, fiind capabili chiar să îi înfrângă pe sardaukarii "de neoprit" și să preia din nou controlul Arrakisului. Trăind cu dieta de mirodenie a fremenilor, preștiința lui Paul crește dramatic, permițându-i să prevadă evenimente viitoare și să câștige respectul religios al fremenilor, care îl consideră mântuitorul din profeții. Pe măsura creșterii influenței lui Paul, începe să conducă un jihad împortiva stăpânirii Harkonnen a planetei, sub noul său nume, Muad'Dib. Cu ajutorul preștiinței, Paul își dă seama că, dacă nu are grijă, fremenii vor extinde acest jihad la scara întregului univers cunoscut, lucru descris de Paul ca un efort subconștient al omenirii de a evita stagnarea genetică.