thumb|270px|Scene de pictură murală interioară atribuite lui Ioan Pop din Românași la sfârșitul secolului 18 sau începutul celui următor. thumb|270px|Portalul de la intrare
Biserica de lemn din Creaca se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Biserica a fost ridicată cel mai probabil în secolul 18. Pictura murală interioară este atribuită pictorului Ioan Pop din Românași.Cristache-Panait 1978, 302. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05044.
Istoric Data ridicării bisericii de lemn din Creaca nu poate fi precizată în lipsa izvoarelor istorice clare, a unei inscripții sau a unei datări dendrocronologice. Conform tradiției, biserica ar fi fost mutată de două ori fiind adusă pe locul actual în urmă cu 400 de ani.Cristache-Panait 1978, 301. Pe lista monumentelor istorice biserica este datată din 1710, fără să aflăm de unde provine această dată.
Structura bisericii are prispă pe latura de sud ce adăpostește pictura murală exterioară, ștearsă aproape în întregime. Prispa este bine legată cu butea bisericii și de aceea poate data monumentul în secolul 18, când prispa aproape că se generalizează în zona Sălajului. Cele două uși la altar nu pot fi atribuite numai secolului 17 deoarece această trăsătură s-a păstrat în mod particular în Sălaj până târziu, chiar până la începutul secolului 19.
Portița de lemn pe patru stâlpi de la intrarea în cimitir poate fi datată stilistic din aceeași perioadă cu biserica, ceea ce sugerează încă odată că biserica a fost complet refăcută odată cu amplasarea ei pe acest loc.
Episcopul Petru Aron notează în vizita sa la preotul Dănilă în Creaca în anul 1756 o „beserică bună dată, acoperită cu paie, potirul spart, pe fund lipit cu ceară, cărțile, odăjdile au fost în Brebi, că popa ține și acolo popor, s. Cuminecătură sau aflat întro raclă de scoarță de mestiacăn, s. Mir nu sau aflat.” În continuare episcopul surprinde o tradiție nemaiîntâlnită prin satele noastre, legată istoric de ciuma care a pătruns în anii 1738-1739 în Transilvania. „Dupe aceasta sau aflat basereca încinsă cu lumină de ceară, și întrebăndui pintru ce au făcut acestea, spusără că încă din vreme ciumii au fost făcut ca să nui lovască ciuma, și zice că cum au făcut nice nu iau lovit ciuma.”.Arhivele Naționale Alba, Fond Mitropolia Unită Blaj. Vezi parțial și Miron Greta Monica - Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și enoriași (1697-1782), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, pag. 341.
În 1776 biserica a fost vizitată de episcopul Grigore Maior, care constata că biserica de lemn era adecvată cultului și avea două clopote: „templum ligneum commodum, campanulae duae”.Miron Greta Monica - Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și enoriași (1697-1782), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, pag. 341.
Menționările scrise din a doua jumătate a secolului 18 trimit la o vechime a acelei biserici de lemn anterioară ciumei din 1738-1739. Dacă nu a fost reînoită după 1776, înainte de zugrăvire, atunci biserica de lemn de astăzi este aceeași cu cea vizitată în 1756 și 1776.
Pictura interioară este atribuită lui Ioan Pop din Românași, activ în zonă în ultimele decenii ale secolului 18 și primul deceniu al secolului 19.
Biserica a fost restaurată în 1972 Godea 1996, 17. și în jurul anului 1998.
Note
Bibliografie Studii monografice
Studii regionale
Vezi și Biserici de lemn din Sălaj Creaca, Sălaj Imagini de arhivă
Imagini
Legături externe Fișă de monument Monumente istorice din România Fișă și localizare de monument Amprente ale spiritualității noastre - Biserica din Creaca , 29 octombrie 2003, Revista Magazin
Imagini (ianuarie 2009)
Creaca Categorie:Monumente istorice din județul Sălaj Categorie:Biserici din secolul al XVIII-lea din România Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Nicolae