Locuțiunea este, în gramatică și în lexicologie, un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire. Locuțiunile fac parte din categoria mai mare a perifrazelorConstantinescu-Dobridor 1998, articolul locuțiune.. Conform altei definiții, locuțiunea este un tip de expresie fixă (de grup neanalizabil) caracterizată, în afară de sensul global unitar, prin trăsături morfosintactice probând, pe de o parte, pierderea autonomiei gramaticale a măcar unuia dintre elementele grupului, iar, pe de alta, funcționarea de ansamblu ca a unui singur cuvântBidu-Vrânceanu et al. 1997, p. 281..

Criterii ale locuțiunii

Pentru a stabili dacă un grup de cuvinte este locuțiune, se pot aplica mai multe criterii, dar numai unele locuțiuni le îndeplinesc pe toateSecțiune după Grevisse și Goosse 2007, pp. 196–197, în afara exemplelor din surse indicate separat.: Poate fi înlocuită cu un singur cuvânt (criteriu paradigmatic), ex. Il voyage en chemin de fer „Călătorește cu trenul” (literal „… pe calea ferată” / Il voyage en voiture „Călătorește cu mașina”. Nu respectă vreo regulă de construcție, de exemplu nu există determinant abstract asociat cu substantivul din ea (criteriu sintactic): avoir lieu „a avea loc”. Sensul ei este altul decât cel al componentelor ei considerate separat, sau este sinonimă cu un cuvânt (criteriu semantic): bande dessinée „bandă desenată”, aducere aminte – amintire, de valoare – valoros, -oasă, cine știe cine – cineva, a-și bate joc – a batjocori. Conține un element care nu mai este folosit în limba actuală (arhaism), sau un regionalism neacceptat de varietatea standard a limbii în afara locuțiunii: a da buzna, în zadarAvram 1997, p. 32., d’ores et déjà „de-acum” (lit. „de-acum și deja”). Conține o formă flexionară neacceptată de standard în afara locuțiunii: a băga în sperieți, de-a prinselea, pe de lături.

Locuțiuni aparținând diferitelor părți de vorbire

În unele limbi, precum româna sau franceza, există locuțiuni pentru aproape toate părțile de vorbire. Pentru română fac excepție, după unii lingviștiDe exemplu Constantinescu-Dobridor 1998., numeralul și articolul, după alțiiDe exemplu Avram 1997, p. 139. numai articolul, locuțiuni numerale fiind considerate numeralele distributive (câte doi, câte trei, câte un sfert etc.).

Există, prin urmare, locuțiuni: substantivale: băgare de seamă, chemin de fer „cale ferată”Grevisse și Goosse 2007, pp. 196–197.; adjectivale: în floarea vârstei, comme il faut „cumsecade”; pronominale: vrute și nevrute, quelque chose „ceva”; verbale: a o lăsa moartă, avoir lieu „a avea loc”, harcot folytat „a duce o luptă”Hangay 2007, p. 545., voditi borbu „a duce o luptă”Čirgić 2010, p. 168.; adverbiale: cu noaptea-n cap, à son corps défendant „împotriva voinței sale” (lit. „apărându-și corpul”); prepoziționale: de față cu, quant à „cât despre”; conjuncționale: în schimb, bien que „cu toate că”; interjecționale: ți-ai găsit!, Par exemple ! „Asta-i bună!” (lit. „De exemplu!”).

Există uneori paralelisme de structură între locuțiuni corespunzătoare unor părți de vorbire diferite. ExempleAvram 1997, p. 33.: cu toate acestea (locuțiune adverbială) – cu toate că (locuțiune conjuncțională); în jur (locuțiune adverbială) – în jurul (locuțiune prepozițională); înainte de (a) (locuțiune prepozițională) – înainte (ca) să (locuțiune conjuncțională).

Uneori asemenea paralelisme se creează prin derivare: a aduce aminte > aducere aminte, a băga de seamă > băgare de seamă și băgător de seamă.

Note

Surse bibliografice

Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5 Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, Gramatika crnogorskoga jezika (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 24 martie 2018) Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii , București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 12 februarie 2025) Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 24 martie 2018) Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9 Hangay, Zoltán, Szövegtan (Textologie), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp. 521–554 (accesat la 24 martie 2018)

Vezi și

Perifrază (lingvistică) Sintagmă

Categorie:Lexicologie

Categorie:Morfologie lingvistică