Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care afectează sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).
Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Se disting următoarele categorii de poluare: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
Există două categorii de poluanți: Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele, bifenilii policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.
Definiții Există diverse definiții ale poluării, care pot recunoaște sau nu anumite tipuri, cum ar fi poluarea fonică sau gazele cu efect de seră.
În legislația României, în cadrul legii 278/2013, poluarea este definită ca: introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sănătății umane sau calității mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului și/sau alte utilizări legitime ale acestuia; Administrația pentru Protecția Mediului din Statele Unite definește poluarea drept: Orice substanță din apă, sol sau aer care degradează calitatea naturală a mediului sau provoacă un pericol pentru sănătate. Utilitatea resursei naturale este de obicei afectată de prezența poluanților și a contaminanților. În contrast, Națiunile Unite consideră că poluarea este „prezența unor substanțe în cele trei mediile (aer, apă, pământ) a căror natură, locație sau cantitate produce efecte nedorite asupra mediului”. Tipuri
Formele majore de poluare sunt enumerate mai jos, împreună cu contaminanții specifici relevanți pentru fiecare dintre ele:
Poluarea aerului: eliberarea de substanțe chimice și particule în atmosferă. Poluanții gazoși obișnuiți includ monoxidul de carbon, dioxidul de sulf și oxizii de azot produși de industrii și autovehicule. și smogul sunt create pe măsură ce oxizii de azot și hidrocarburile reacționează la lumina soarelui. Poluarea electromagnetică: supraabundența radiațiilor electromagnetice în forma lor neionizantă, cum ar fi transmisiile de radio și televiziune, Wi-Fi etc. Poluarea luminoasă: include trecerea luminii, suprailuminarea și interferența astronomică. Poluarea solului Contaminarea chimică a solului, care are loc atunci când substanțele chimice sunt eliberate prin deversare sau scurgeri subterane; Poluarea fonică: cuprinde zgomotul de pe carosabil, zgomotul avioanelor, zgomotul industrial; Poluarea cu plastic: implică acumularea de produse din plastic și microplastice în mediu care afectează negativ fauna sălbatică. Contaminarea radioactivă, rezultată din activitățile din secolul 20 în fizica atomică, cum ar fi generarea de energie nucleară și cercetarea, fabricarea și desfășurarea armelor nucleare. este o schimbare a temperaturii în corpurile naturale de apă cauzată de influența umană, cum ar fi utilizarea apei ca într-o centrală electrică. , care se poate referi la prezența liniilor electrice aeriene, a panourilor de pe autostrăzi, sau la depozitarea în aer liber a gunoiului. Poluarea apei, cauzată de deversarea apelor uzate industriale din deșeurile comerciale și industriale. Aruncarea gunoiului la întâmplare, în spații publice sau private;
Cauze naturale Una dintre cele mai importante surse naturale de poluare sunt vulcanii, care în timpul erupțiilor eliberează cantități mari de gaze nocive în atmosferă. Gazele vulcanice includ dioxid de carbon, care poate fi fatal în concentrații mari și contribuie la schimbările climatice. Emisiile vulcanice includ, de asemenea, particule fine și ultrafine care pot conține substanțe chimice toxice și substanțe precum arsenul, plumbul și mercurul. Incendiile de vegetație, care pot fi cauzate în mod natural de loviturile de fulger, sunt, de asemenea, o sursă semnificativă de poluare a aerului. Fumul de incendiu conține cantități semnificative atât de dioxid de carbon, cât și de monoxid de carbon, care pot provoca sufocare. Cantități mari de particule fine se găsesc în fumul de incendiu, care prezintă un risc pentru sănătatea animalelor.
Poluare generată de om Emisiile autovehiculelor sunt una dintre principalele cauze ale poluării aerului. China, Statele Unite, Rusia, India, Mexic și Japonia sunt liderii mondiali în ceea ce privește emisiile de poluare atmosferică. Principalele surse staționare de poluare includ fabrici chimice, centrale electrice pe cărbune, rafinării de petrol, uzine petrochimice, activitatea de eliminare a deșeurilor nucleare, incineratoare și ferme mari de animale. Poluarea aerului din agricultură provine din practicile contemporane care includ tăierea netă și arderea vegetației naturale, precum și pulverizarea pesticidelor și a erbicidelor.
Aproximativ 400 de milioane de tone metrice de deșeuri periculoase sunt generate în fiecare an. Numai Statele Unite produc aproximativ 250 de milioane de tone metrice. Americanii reprezintă mai puțin de 5% din populația lumii, dar produc aproximativ 25% din CO2 din lume și generează aproximativ 30% din deșeurile lumii. În 2007, China a depășit Statele Unite ale Americii ca cel mai mare producător mondial de CO2, în timp ce este încă mult în urmă pe baza poluării pe cap de locuitor (pe locul 78 între națiunile lumii).
Hidrocarburile clorurate (CFH), metalele grele (cum ar fi cromul, cadmiul – care se găsesc în bateriile reîncărcabile și plumbul – care se găsește în vopseaua cu plumb, combustibilul de aviație), MTBE, zincul, arsenul și benzenul sunt câțiva dintre cei mai frecvenți contaminanți ai solului. O serie de rapoarte de presă publicate în 2001, care au culminat cu publicarea cărții Fateful Harvest, au dezvăluit o practică larg răspândită de reciclare a resturilor industriale în îngrășământ, ducând la otrăvirea cu metale a solului. Depozitele municipale obișnuite sunt sursa multor substanțe chimice care intră în mediul solului (și adesea apele subterane), provenind din marea varietate de deșeuri acceptate, în special substanțe aruncate ilegal acolo. Au existat, de asemenea, unele eliberări neobișnuite de dibenzodioxine policlorurate, numite în mod obișnuit dioxine.
Poluarea poate apărea și ca urmare a dezastrelor naturale. Uraganele, de exemplu, duc frecvent la contaminarea apelor reziduale și la scurgeri petrochimice de la exploziile bărcilor sau a automobilelor. Atunci când sunt implicate platforme petroliere de coastă sau rafinării, daunele la scară mai mare și asupra mediului nu sunt neobișnuite. Când au loc accidente, unele surse de poluare, cum ar fi centralele nucleare sau navele petroliere, pot crea emisii extinse și potențial catastrofale.
Autovehiculul este cea mai frecventă cauză a poluării fonice, reprezentând peste 90% din totalul zgomotului nedorit la nivel global.
Poluarea cu plastic sufocă oceanele făcând giruri de plastic, încurcând animalele marine, otrăvind hrana și aprovizionarea cu apă și provoacă ravagii sănătății și bunăstării oamenilor și a vieții sălbatice la nivel global. Cu excepția unei cantități mici care a fost incinerată, practic fiecare bucată de plastic care a fost făcută vreodată în trecut există încă într-o formă sau alta. Și din moment ce majoritatea materialelor plastice nu se biodegradează în niciun sens semnificativ, toate aceste deșeuri de plastic ar putea exista pentru sute sau chiar mii de ani. Dacă producția de plastic nu este circumscrisă, poluarea cu plastic va fi dezastruoasă și în cele din urmă va depăși peștii din oceane.
Emisii de gaze de seră Dioxidul de carbon, deși vital pentru fotosinteză, este uneori denumit drept poluare, deoarece nivelurile crescute de gaz din atmosferă afectează clima pământului. Perturbarea mediului poate evidenția, de asemenea, legătura dintre zonele de poluare care ar fi în mod normal clasificate separat, cum ar fi cele ale apei și ale aerului. Studii recente au investigat potențialul creșterii pe termen lung a nivelurilor de dioxid de carbon atmosferic de a provoca creșteri ușoare, dar critice, ale acidității apelor oceanice și posibilele efecte ale acesteia asupra ecosistemelor marine.
În februarie 2007, un raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), reprezentând munca a 2.500 de oameni de știință, economiști și factori de decizie din peste 120 de țări, a confirmat că oamenii au fost cauza principală a încălzirii globale din 1950. Oamenii au modalități de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a evita consecințele încălzirii globale, a concluzionat un important raport climatic. Dar, pentru a schimba clima, tranziția de la combustibilii fosili precum cărbunele și petrolul trebuie să aibă loc în decenii.
Efecte
Sănătatea umană Poluarea afectează oamenii din fiecare parte a lumii. Un studiu din octombrie 2017 al Comisiei Lancet pentru Poluare și Sănătate a constatat că poluarea globală, în special aerul, apa, solul și locurile de muncă toxice, ucide nouă milioane de oameni anual, ceea ce reprezintă triplul numărului de decese cauzate de SIDA, tuberculoză și malarie combinate. Studiul a concluzionat că „poluarea este una dintre marile provocări existențiale ale erei antropocenului. Poluarea pune în pericol stabilitatea sistemelor de sprijin ale Pământului și amenință supraviețuirea continuă a societăților umane.”
Calitatea nefavorabilă a aerului poate ucide multe organisme, inclusiv oamenii. Poluarea cu ozon poate provoca boli respiratorii, boli cardiovasculare, inflamații ale gâtului, dureri în piept. O analiză din 2010 a estimat că 1,2 milioane de oameni au murit prematur în fiecare an numai în China din cauza poluării aerului. Nivelurile ridicate de smog din China pot deteriora corpul uman și pot provoca diverse boli. În 2019, poluarea aerului a provocat 1,67 milioane de decese în India (17,8% din totalul deceselor la nivel național). Studiile au estimat că numărul de persoane ucise anual în Statele Unite ar putea fi de peste 50.000. Un studiu publicat în 2022 în GeoHealth a concluzionat că emisiile de combustibili fosili legate de energie din Statele Unite ale Americii cauzează 46.900–59.400 de decese premature în fiecare an.Maji, Kamal Jyoti; Arora, Mohit; Dikshit, Anil Kumar (1 April 2017). "Burden of disease attributed to ambient PM2.5 and PM10 exposure in 190 cities in China". Environmental Science and Pollution Research. 24 (12): 11559–11572.