Balta este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Balta (reședința), Coada Cornetului, Costești, Gornovița, Nevățu, Prejna și Sfodea. Comuna este localizată în partea de sud-vest a țării, în Podișul Mehedinți,la circa 40–45 km de Drobeta Turnu Severin și 25 km de localitatea Baia de Aramă. Aceasta se învecinează cu comuna Izverna și județul Caraș-Severin în partea la nord, la sud cu comuna Podeni și Ilovăț, la est cu comuna Bala iar la vest cu comuna Podeni.

Relief Datorită așezării, aici vom întâlni peșteri și doline, cornete și ponoare, lunci etc. Relieful de munte este specific Munților Mehedinți, cu altitudini ce nu depășesc 1.300 m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor.

Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micașisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief este reprezentat de altitudini medii de 500–600 m, cu vârfuri spre 800 m-Vf. Baia-799 m, Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m și altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluența văilor Coșuștei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta și afluenții săi în preajma cărora se formează luncile ample ale Gornoviței și Bălții.

Date geotehnice Este asigurată stabilitatea generală a terenului, putându-se construi în intravilan fără restricții importante. Se recomandă adâncimea minimă de fundare de 70–90 cm, de la terenul natural pentru capacitatea pontată de 1.000-6.000 km² pe roci stâncoase, de 300–400 km² pe terenuri deluviale.

La fundarea construcțiilor se au în vedere eroziunile frecvente ale solului (în comuna Balta eroziuni pe 600ha), care se evită sau se iau măsuri de combatere.

Terenul este cuprins în zona seismică de calcul E, grad de intensitate seismică 7, perioada de colt Tc=0.7, coeficient Ks=0.12

Clima Clima este de tip temperat continentală cu influențe submediteraneene cu o durată medie anuală de strălucire de 1500-1800 ore. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 °C, spre deosebire de a lunii iulie, când temperaturile ajung până la 18°-20 °C. Precipitațiile anuale medii ajung la 1 000-1 200 mm, iar durata cu zăpadă este de 70-80 zile în podiș și 100 zile la munte. Vânturile din această parte “vin” dinspre Varciorova-Dunarint și aduce ploaia toamna și primăvara. Acesta este scurt și rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce își lasă vaporii dincolo de munți și vine spre Balta sec și rece.

Hidrografia În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri.

Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița.

La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coșuștei și ale Topolniței comunică pe o direcție sau pe cealaltă, în funcție de regimul de precipitații între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviței”.

În zona depresionară lunca râurilor Gornovița, Prejna și Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltrație fiind în strat subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații.

Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul județean 670 desfășurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolnița cu afluenții importanți: Balta (alimentat la rândul său de afluenții din Costești, Prejna, Gornovița și râul Topolnița (cu izvoarele în zona localității Mălărișca) care se unesc la sudul localității Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peșteri: Balta, Curecea, Sfodea.

Numeroasele izvoare din zona localităților comunei pot asigura debitele necesare pentru consumul populației și nevoile gospodărești, studiile hidrologice urmând să stabilească soluțiile de captare.

Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc și zone inundate la precipitații bogate, cum ar fi: lunca Gornovița și lunca Balta. Tot aici se identifică și izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit de localnici Valea Morii.

Flora și fauna Vegetația din cadrul județului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziției județului Mehedinți în partea de sud-vest a țării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi.

Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva.

Solul Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat și Petroșani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre Cerna Vârf. Unii geologi, printre care Murgoci, s-au pronunțat că în aproximativ 1000 m s-ar afla și țiței, aici fiind un “fund de mare” (această afirmație fiind însoțită de diferitele scoici de mare ce se găsesc în galeriile minelor).

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Balta se ridică la 976 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.120 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,32%), iar pentru 11,07% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,52%), iar pentru 11,27% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric Venind dinspre Severin spre Balta este imposibil să nu observi varietatea de peisaje și mozaicul de culori naturale ale acestei zone. Captat de aceste frumuseți ale naturii, ba mai mult decât atât de așezarea satului te trezește din visare o fântână albă pe marginea drumului parcă îți spune bine “ai venit!”. Mergând pe ulițele satului rămâi surprins de forma caselor și așezarea lor și mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îți dau binețe.

Este atestat documentar în secolul al XIV-lea, întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărții domnești din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat ca sat pe moșie megieșească cu 37 de familii plătitoare de bir, după ce între anii 1721/1722 Fr. Schwantz a recenzat (note) așezarea Ponor ca sat cu locuitori.

Evoluție administrativă La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Cerna a județului Mehedinți, fiind compusă din satele Balta și Sfodea, cu mahalalele: Anițeasa, Lăzăreasca și Oprițeasca. Aici funcționa o școală mixtă frecventată de 36 de elevi (dintre care două fete) și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau comunele Prejna (în aceiași plai), Costești și Gornovița (în plasa Cloșani), fiecare fiind formate din satele de reședință cu același nume. Comuna Prejna avea 840 de locuitori, o școală și o biserică, comuna Costești avea 528 și o biserică, iar comuna Gornovița 600 și o biserică.

Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comunele Costești și Gornovița au fost desființate și incluse în comuna Prejna. Comunele Balta și Prejna sunt regăsite în plasa Cloșani a aceluiași județ, comuna Balta înregistrând 1200 de locuitori (în aceleași două sate), iar comuna Prejna avea 2500 (în cele trei sate);

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Baia de Aramă din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, comuna Prejna a fost desființată și inclusă în comuna Balta, comună revenită județului Mehedinți, reînființat, în compunerea actuală;

Monumente istorice

În comuna Balta figurează ca monumente istorice din satul Balta: o așezare din sec. IV - III a. Chr., Latène, Biserica de lemn „Sf. Voievozi” din satul Balta (sec. XVIII), ruina casei de lemn a Anetei Anițescu (1902), casa de lemn a Mariei Sitaru (1910), ansamblul de arhitectură rurală "Balta", casa de lemn a lui Ion Stănchescu, dar și casa lui Ion Nicolescu (1890).

În satul Costești, se găsește ansamblul de arhitectură rurală Costești din sec. XIX-lea dar și Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Costești (1835).

Din alte sate ale comunei, figurează ca monumente istorice: Biserica de lemn „Sf. Ștefan” din satul Gornovița (1796-1799, refăcută în sec. XIX), iar din satul Prejna un ansamblu de arhitectură rurală din secolul al XIX-lea, casa lui Niță Popescu (1900), dar nu în ultimul rând, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1808, ref. din zid 1859, catapeteasmă 1808).

Ultimul, dar nu cel din urmă, alt monument istoric de interes local este Biserica de lemn din Sfodea, care poartă hramul Sfinților Arhangheli și care se găsește în centrul satului. Aceasta datează din 1853-1854. Toate aceste monumente istorice sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți.

Politică și administrație Comuna Balta este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Note

Vezi și Biserica de lemn din Balta Biserica de lemn din Costești, Mehedinți Biserica de lemn din Prejna Biserica de lemn din Sfodea Domogled - Valea Cernei (arie de protecție specială avifaunistică) Domogled - Valea Cernei (sit de importanță comunitară) Platoul Mehedinți (sit de importanță comunitară)

Lectură suplimentară Monografia comunei Balta, Adelina Partenie, Editura Irco Script, Drobeta Turnu Severin, 2006 Monografia comunei Balta (județul Mehedinți), Nicoleta Crăciunescu, Nicoale Prună, Drobeta Turnu Severin, 2010

Legături externe Ghidul Primăriilor, Primăria Balta

Balta