Ray of Light este cel de-al șaptelea album de studio al cântăreței americane Madonna, lansat la 22 februarie 1998 sub egida caselor de discuri Maverick și Warner Bros. Records. După ce solista a dat naștere primului ei copil, aceasta a început să lucreze la album împreună cu producătorii Babyface și Patrick Leonard. În urma ședințelor nereușite cu ei, Madonna a urmărit o nouă direcție muzicală alături de producătorul englez William Orbit. Înregistrările au avut loc pe parcursul a patru luni, Orbit întâmpinând probleme în aranjarea hardware-ului, ce într-un final s-a deteriorat, înregistrările fiind amânate până când acesta s-ar fi putut repara.
Fiind o abatere de la lucrările anterioare ale cântăreței, Ray of Light este un album electronica, dance și techno-pop ce încorporează mai multe genuri, inclusiv muzica ambientală, trip hop și house. Din punct de vedere vocal, albumul o prezintă pe solistă cântând cu o voce mai groasă și un ton mai plin. Teme mistice sunt, de asemenea, prezentate puternic atât în cântece, cât și în versuri, cuprinzând Cabala și studiile Madonnei despre hinduism, budism, precum și practica ei zilnică de Hatha yoga.
Albumul a primit, în general, aprecieri din partea criticilor de specialitate, aceștia lăudând noua direcție muzicală a solistei. Numită „cea mai aventuroasă” lucrare a ei, Ray of Light a fost remarcat pentru natura sa matură și temperată; recenzenții au lăudat, de asemenea, vocea Madonnei. Ray of Light a câștigat patru premii Grammy dintr-un total de șase nominalizări. Din punct de vedere comercial, albumul s-a clasat pe prima poziție a topurilor din numeroase țări, inclusiv Australia, Canada, Germania și Regatul Unit. În Statele Unite, albumul a debutat pe locul doi, având cele mai bune vânzări în prima săptămână ale unei artiste la acel moment. Ray of Light s-a vândut în peste 16 milioane de exemplare în întreaga lume.
Cinci cântece au fost lansate ca discuri single, inclusiv hiturile internaționale „Frozen” și „Ray of Light”. Promovarea albumului a fost ulterior realizată prin turneul Drowned World Tour în 2001. Academicii au menționat influența albumului asupra muzicii de consum, precum și modul în care a introdus muzica electronica în cultura pop de zi cu zi. Ei au mai remarcat și reinventarea muzicală a Madonnei, ajutând-o să rămână modernă printre artiștii adolescenți ai perioadei. Ray of Light a fost clasat printre cele mai bune albume ale tuturor timpurilor.
Informații generale
În urma lansării albumului de compilații Something to Remember (1995), Madonna a început să ia lecții de canto pentru rolul ei din filmul Evita (1996). În același an, cântăreața a dat naștere fiicei sale, Lourdes. Aceste evenimente au determinat-o pe solistă să aibă o perioadă de autoobservare. „A fost un mare catalizator pentru mine. Mi-am găsit răspunsuri la întrebări pe care nu mi le-am pus niciodată”, a declarat pentru revista Q în 2002. În aceeași perioadă, Madonna s-a ocupat de Cabala și a studiat hinduism și yoga, ajutând-o să iasă din zona ei de confort și să vadă lumea „dintr-o perspectivă diferită”. Solista a simțit că a existat o „bucată întreagă” a vocii ei ce rămăsese neutilizată, hotărând astfel să o folosească pentru album. Din mai 1997, cântăreața a început să compună cântece pentru album. Aceasta a început să colaboreze cu Babyface, cel cu care a lucrat la albumul ei anterior, Bedtime Stories. Cei doi au compus câteva melodii, însă direcția muzicală nu era cea pe care Madonna și-o dorea pentru album. Potrivit lui Babyface, piesele „aveau un fel de energie a «Take a Bow», iar Madonna nu a vrut și nu a trebuit să se repete”.
După ce a abandonat piesele compuse de ea și Babyface, Madonna a început să lucreze cu muzicianul Rick Nowels, cel care anterior a compus cântece împreună cu Stevie Nicks și Céline Dion. Cei doi au produs șapte piese în nouă zile, însă nici acestea nu prezentau viitoarea direcție muzicală electronică a albumului. Trei dintre cântece, intitulate „The Power of Good-Bye”, „To Have and Not to Hold” și „Little Star”, au apărut pe album. Solista a început apoi să compună cântece împreună cu Leonard, cel care a produs numeroase melodii ale Madonnei la sfârșitul anilor '80. Spre deosebire de albumele anterioare, colaborarea cu Leonard a fost însoțită de foarte puțin timp petrecut în studio. Solista a considerat că producția lui Leonard „ar fi împrumutat prea mult din energia cântecelor lui Peter Gabriel”, un sunet pe care aceasta nu și-l dorea pentru album. Guy Oseary, președintele Maverick Records, l-a sunat mai apoi pe muzicianul britanic William Orbit, sugerându-i să-i trimită câteva cântece Madonnei. Orbit i-a trimis cântăreței un digital audio tape cu 13 piese. Madonna a spus că: „Eram un mare fan al lucrărilor mai vechi ale lui William, Strange Cargo 1 și 2. Iubeam, de asemenea, toate remixurile pe care le făcea pentru mine, și am fost interesată de un sunet futurist, dar am vrut să folosesc și o mulțime de influențe indiene și marocane și lucruri de genul acesta, am vrut să sune atât vechi, cât și nou, în același timp”.
Compunerea și înregistrarea
Înainte de a începe înregistrările, pe la începutul lunii iulie, Orbit s-a întâlnit cu Madonna la casa ei din New York, aceasta redându-i muzica la care a lucrat cu ceilalți producători în mai 1997, Orbit simțind că sună „ingenios”. Cei doi au vizitat Hit Factory mai târziu în acea săptămână, cântăreața invitându-l pe producător să lucreze la Ray of Light. Orbit i-a trimis o casetă cu fragmente muzicale la care lucra, iar Madonna le-a ascultat în repetate rânduri, până când s-a simțit inspirată să compună. Odată ce a avut o idee despre direcția lirică a unui cântec, solista îi prezenta ideile lui Orbit, dezvoltând astfel planurile muzicale originale. Deoarece multe dintre piese existau deja, Madonna a lucrat la versuri acasă sau în timp ce călătoarea.
Albumul a fost înregistrat pe parcursul a patru luni și jumătate în studioul Larrabee North din North Hollywood, California, începând cu mijlocul lunii iunie 1997, cea mai lungă perioadă la care Madonna a lucrat vreodată la un album. În cea mai mare parte a procesului de înregistrare, doar trei persoane au fost în studio împreună cu Madonna: William Orbit, un inginer de sunet pe nume Pat McCarthy, și asistentul său, Matt Silva. Înregistrările au început în Los Angeles, însă în timpul ședințelor au fost întâmpinate numeroase probleme, de vreme ce Orbit a preferat să lucreze cu mostre, sunete de sintetizatoare și Pro Tools, nu cu muzicieni. Calculatorul s-a stricat, înregistrările fiind amânate până când acesta s-ar fi putut repara. Orbit a înregistrat cea mai parte a instrumentației albumului pe o perioadă de patru luni. Acesta a mai amintit și de cântatul la chitară și degetele sale sângerânde în timpul orelor lungi petrecute în studio.
După câteva erori în pronunția „Yoga Taravali” din timpul piesei „Shanti/Ashtangi”, BBC a aranjat ca Madonna să ia câteva lecții telefonice de la savantul Vagish Shastri pentru a învăța pronunția corectă și de bază a cuvintelor din limba sanscrită. Cântăreața a făcut mai apoi corecțiile necesare pentru pronunția de pe album. Într-un interviu pentru MTV, Madonna a dezvăluit faptul că înregistrarea albumului a fost susținută și de partenerul ei de afaceri, Guy Oseary. Atunci când ea și Orbit au redat câteva cântece, el, spre uimirea tuturor, nu a spus nimic și a părăsit studioul. „El chiar urăște această succesiune rece. Chiar atunci când credeam că piesa e gata, el ne împinge într-un fel de la spate să mergem mai departe. «Poate ar trebui să încercăm și asta» sau «Chiar nu vreau să ascult asta». Și bineînțeles, îmi rămâne asta în minte, și spun «poate ar fi trebuit să adaug niște acompaniament vocal aici»”, a spus Madonna. Orbit a reamintit, de asemenea, în timpul unui interviu pentru revista Q, că Madonna a înregistrat piesa „Swim” în ziua când prietenul ei, designerul de modă Gianni Versace, a fost ucis în Miami, Florida. El a mai adăugat că acela este probabil motivul pentru care cântecul are un impact emoțional.
Titlul și coperta Potrivit impresarului Liz Rosenberg, Madonna a considerat că titlul albumului ar putea fi Mantra, de vreme ce aceasta a considerat că ar fi „un titlu foarte interesant”. Cu toate acestea, cântăreața a schimbat titlul către Ray of Light, de vreme ce albumele ei întotdeauna erau numite după unul dintre cântecele de pe materialul discografic respectiv. Coperta a fost realizată de fotograful peruvian Mario Testino la 28 noiembrie 1997, într-un studio din Golden Beach, Florida. Ei au colaborat anterior pentru o colecție Versace în 1995. Madonna a fost impresionată de aspectul natural pe care Testino l-a capturat, rugându-l să colaboreze pentru ședința foto a albumului. El a dezvăluit că: „La ora 14 a spus «Bine, am obosit. Am terminat». Și am spus «Dar nu am încă imaginile». Ea a spus «Tu lucrezi pentru mine și eu spun că am terminat». Eu am spus «Nu, vom continua». Fotografia pe care a folosit-o pentru copertă a fost făcută chiar după acel moment”.
Structura muzicală și versurile
Ray of Light a fost o abatere notabilă de albumele anterioare ale Madonnei, fiind descrisă ca „cea mai aventuroasă” lucrare a ei. Cel de-al șaptelea material discografic al cântăreței este un album electronica, dance și techno-popAnderman, Joan (1 martie 1998) "Madonna Captures the Moment and Sees the Spiritual Light". Boston Globe. The New York Times Company. Retrieved 12 iunie 2010. ce conține numeroase elemente din diferite genuri muzicale, inclusiv muzica ambientală, trip hop, drum and bass, rock, new wave, eastern și clasică. Din punct de vedere vocal, Ray of Light a fost, de asemenea, o schimbare vizibilă de la înregistrările ei anterioare; în timp ce Madonna lua lecții de canto pentru filmul Evita din 1996, vocea ei a devenit mai groasă și mai variată, având totodată un timbru mai plin. În majoritatea cântecelor, solista a abordat vibrato-ul prezentat în albumele anterioare. Criticii au considerat că albumul are cea mai plină voce a Madonnei.
Piesa de deschidere a albumului, precum și cel de-al treilea disc single extras de pe album, este „Drowned World/Substitute for Love”. Cântecul este o baladă cu un tempo lent ce conține influențe ale muzicii jungle, drum and bass și trip hop. Titlul a fost inspirat din nuvela post-apocaliptică SF a lui J.G. Ballard, Lumea scufundată (1962). „Swim”, cea de-a doua piesă, are un nuanță spirituală. Madonna cântă „Swim to the ocean floor/So that we can begin again/Wash away all our sins/Crash to the other shore” (ro.: „Înoată până la fundul oceanului/Ca să putem să începem din nou/Să ne spălăm toate păcatele/Înoată către celălalt țărm”). „Ray of Light”, cel de-al treilea cântec și cel de-al doilea single, este o piesă electronică dance-pop cu un tempo rapid ce conține tendințe puternice techno și influențe ale muzicii trance. Fiind descris drept un cântec „progresiv sonic”, „Ray of Light” conține și elemente din muzica rock datorită riff-ului de chitară electrică. Melodia utilizează, de asemenea, numeroase efecte sonore, inclusiv fluiere și sirene. „Candy Perfume Girl” are o introducere grunge ce continuă cu beat-uri și o chitară electrică. În următorul cânec, „Skin”, Madonna cântă „Do I know you from somewhere?” (ro.: „Te cunosc de undeva?”) cu o voce îndurerată peste beat-urile unei orchestre electronice. Cel de-al șaselea cântec, „Nothing Really Matters”, este un cântec dance cu un tempo rapid ce conține influențe ale muzicii techno.